SUA și Rusia au împreună aproximativ 88% dintre acestea, în condițiile în care 84% dintre focoase sunt pregătite pentru utilizare militară. Combinate, ambele țări au peste 10.000 de focoase. Un studiu din 2018 sugerează că 100 de arme nucleare ar fi „limita pragmatică” pentru arsenalul oricărei țări, scrie publicația electronică americană visualcapitalist.com. Numărul exact de arme nucleare pe care le are fiecare țară este totuși un secret bine păzit de către fiecare deținătoare de astfel de arme, așa că estimările prezentate în analiza publicației americane vin cu o incertitudine semnificativă. De asemenea, SUA, Rusia și China se află în fruntea topului celor mai puternice armate ale lumii în 2025, potrivit publicației militare Global Firepower, care realizează în fiecare an un astfel de top. Analizate din perspectiva NATO, armata României ocupă poziția a 17 și poziția a 12 în rândurile țărilor UE, dar ratingul său este în scădere.
Dintre focoasele din stocurile militare, aproximativ 3.904 sunt dislocate la forțe operaționale (pe rachete sau baze de bombardiere). Dintre acestea, aproximativ 2.100 de focoase americane, rusești, britanice și franceze sunt în alertă maximă, gata de utilizare rapid. În ciuda scăderilor înregistrate de la Războiul Rece până în prezent, arsenalul nuclear global rămâne semnificativ.
În ciuda capacității continue a lumii de a provoca distrugeri în masă, stocurile de arme nucleare au scăzut semnificativ în ultimele decenii. De la Războiul Rece, arsenalele globale au scăzut de la un vârf de aproximativ 70.300 de focoase în 1986 la aproximativ 12.331 la începutul lui 2025.
România, în scădere, ca putere militară
România a scăzut 11 poziții în clasamentul realizat pentru anul 2025 de Global Firepower, comparativ cu clasamentul din 2018 care este folosit ca reper în stabilirea ratingului. Armata României înregistrează un rating de 0,8984, în condițiile în care 0,0000 este considerat scorul perfect. Comparativ cu 2018, ratingul României este în scădere, scorul din anul respectiv fiind de 0,6461. Clasamentul Global Firepower ierarhizează țările analizate și din perspectiva participării lor la structuri multilaterale, precum NATO și Uniunea Europeană. Din această perspectivă, România deține a 17-a cea mai puternică armată din Alianța Nord-Atlantică și a 12-a din UE. În 2018, România deținea a 14-a cea mai puternică armată din NATO și a 11-a din UE.
Dotările armatei române
-
140 de aeronave
-
32 de avioane de atac
-
151.000 de soldați - din care 70.000 activi
-
328 de tancuri
-
10.774 de vehicule de luptă
-
20 de nave de război
-
3 fregate
Sursa: Global Firepower
51 este poziția ocupată de România la nivel mondial în 2025 din punct de vedere militar, din cele 145 de țări analizate de Global Firepower
Polonia, un exemplu și pentru România
Polonia, este una dintre țările care și-au crescut puternic investițiile în dotări militare, iar acest lucru a dus la o creștere a forțelor armate poloneze. Dotările din ultimii ani au dus armata Poloniei pe locul 21 la nivel mondial mondial. Polonia deține astăzi:
-
478 de aeronave
-
59 de aeronave de atac
-
603.000 de soldați
-
614 tancuri
-
23.000 de vehicule de luptă
-
62 de nave de război
-
două fregate
-
un submarin
Sursa: Global Firepower
Cum arată bugetul României
Prin bugetul pe 2025 se alocă Ministerului Apărării suma de 42,75 de miliarde lei, ceea ce înseamnă 2,23% din PIB. De asemenea, se mai prevăd credite de angajament în sumă de 108,98 de miliarde de lei, iar dacă și acești bani ar fi alocați, bugetul apărării ar ajunge la 5,6%. Deși este o sumă consistentă, în ceea mai mare parte ea va fi utilizată pentru acoperirea cheltuielilor de personal, mai ales că Ministerul Apărării vrea creșterea atractivității domeniului militar prin îmbunătățirea sistemului de salarizare și pensii și a ofertei de pregătire profesională continuă.
Guvernul promite investiții în industria de apărare
România a adoptat la sfârșitul anului trecut Strategia națională privind industria de apărare a țării în care Guvernul anunță că în următorii șase ani va stimula cercetarea și inovarea din domeniu militar, iar pentru aceasta 2% din bugetul anual al Apărării ar urma să meargă pentru cercetare. România are 22 de companii de stat în industria de apărare, ele realizând o cifră de afaceri cumulată în 2023 de 5,6 miliarde de lei (1,1 miliarde de euro). Cele mai multe dintre aceste fabrici au nevoie rapidă de investiții, pentru că tehnologia lor este depășită și nu este aliniată standardelor NATO. Pentru a schimba situația, strategia propune investiții de 150 de milioane de euro (750 de milioane de lei) pe an în aceste companiile până în 2030 și creșterea productivității cu 10%/per angajat în fiecare an.
Cheltuielile militare ale UE vor crește puternic
În perioada 2021 - 2024, cheltuielile pentru apărare ale statelor membre ale UE au crescut cu 30%, ajungând la aproximativ 326 de miliarde de euro. Cifra de afaceri din sectorul european de apărare a atins, între timp, 158,8 miliarde de euro în 2023, ceea ce a reprezentat o creștere cu 16,9% față de anul precedent, potrivit Asociației Industriilor Aerospațiale, Securității și Apărării din Europa (ASD). Exporturile au crescut, de asemenea, cu peste 12% față de anul precedent, până la 57,4 miliarde de euro. Comisia Europeană a prezentat la mijlocul lunii trecute detalii cu privire la planurile sale de creștere a alocărilor pentru apărare. Comisia a subliniat că propunerile sale ar putea mobiliza aproximativ 800 de miliarde de euro (870 de miliarde de dolari) în următorii patru ani.
Cheltuielile pentru apărare în statele membre ale UE în perioada 2005-2024 (mld. euro):
-
2005: 149
-
2006: 154
-
2007: 154
-
2008: 159
-
2009: 154
-
2010: 150
-
2011: 148
-
2012: 147
-
2013: 147
-
2014: 147
-
2015: 151
-
2016: 155
-
2017: 164
-
2018: 174
-
2019: 186
-
2020: 198
-
2021: 214
-
2022: 240
-
2023: 279
-
2024: 326
Sursa: Consiliul Europei
România iese în câștig din mărirea cheltuielilor UE de apărare
Planul Bruxelles-ului de a mobiliza mai multe resurse financiare pentru investițiile în apărare ar putea avantaja țara noastră, care a început proces de dezvoltare a unor noi capacități locale de producție și de integrare în lanțurile de aprovizionare ale industriei de apărare a UE, au scris ieri analiștii Erste Research. În Cehia, Croația și România, analiștii Erste văd un spațiu pentru creșterea cheltuielilor de apărare spre 3% din PIB în câțiva ani. Polonia este lider în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare în Europa Centrală și de Est. Aceasta alocă aproape 5% din PIB în acest scop.


