Protecția consumatorului vulnerabil de energie, abureală electorală

Noul proiect de lege adoptat de Guvern săptămâna trecută privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie nu va aduce o reducere a poverii fiscale pe care trebuie să o suporte prin facturi aceste persoane defavorizate, ci doar va face ca în viitor ele să rămână la fel de sărace energetic ca și în prezent. Pe de altă parte, mecanismul de sprijinire a consumatorilor vulnerabili ar fi trebui să cuprindă un ansamblu de măsuri care să se extindă dincolo de acordarea unor subvenții și să aibă ca obiectiv reducerea numărului de consumatori vulnerabili și, implicit, a sărăciei energetice, dar Guvernul a decis să ignore această abordare. Conform directivelor europene și a reglementărilor naționale, această lege ar fi trebui să intre în vigoare cu nouă ani în urmă, odată cu începerea liberalizării pieței de energie, dar ea va intra în vigoare de abia din iarna 2022/2023. Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AIE), oamenii au fost amăgiți continuu cu faptul că urmează să se definească consumatorul vulnerabil și, astfel, o parte din consumatori vor fi sprijiniți financiar de stat, dacă piața este liberalizată. 

Având în vedere evoluția prețului gazelor la Bursa Română de Mărfuri, evoluția previzionată a tarifelor, implicațiile asupra prețului datorită racordării gratuite etc., analiza AEI scoate în evidență o potențială creștere a prețului cu circa 13% anul acesta, cu  circa 4% în anul 2022 și cu aproximativ 3 % în anul 2023. Luând în considerare un consum mediu de 3,5 MWh la nivelul unui imobil individual, costurile cu gazele naturale în anul 2020 se ridică la 5.100 lei/an. O creștere a prețului cu 20% la consumatorul casnic în următorii 3 ani aduce o creștere a facturii cu gazele de 1.140 lei, în condițiile în care un consumator vulnerabil casnic poate să primească peste trei ani, conform proiectului de lege adoptat de Guvern, maximum 1.250 lei/an. Calculele arată că situația acestor persoane vulnerabile nu se va îmbunătăți prin intrarea viitoarei legi în vigoare. În ceea ce privește prețul energiei electrice, se estimează o ușoară scădere până în iunie, venită pe fondul unei scumpiri foarte puternice la începutul anului, după care se va intra iar pe un trend crescător, dar mai lin decât în cazul gazelor naturale, ne-a declarat președintele AEI, Dumitru Chisăliță „Legea pentru diminuarea sărăciei energetice și protejarea consumatorului vulnerabil trebuie să-și propună în primul rând diminuarea sărăciei energetice și stabilirea unor ajutoare financiare doar pentru consumatorul vulnerabil, care nu are nici o posibilitate să-și achite integral factura pentru energie și nu doar pentru încălzire”, spune președintele AEI

Guvernul estimează că peste 400.000 de persoane vor beneficia de suplimentul pentru energie și de ajutorul de încălzire, iar cheltuielile se estimează la 115.150.000 lei în 2022 și la 259.206.000 lei în 2023.

Ce spune proiectul de lege

Proiectul adoptat de Guvernul Cîțu stabilește limita maximă a veniturilor până la care o persoană sau o familie poate beneficia de ajutoare pentru încălzire, respectiv de 810 lei/persoană în cazul familiilor și de 1.445 lei în cazul persoanei singure, ceea ce reprezintă o creștere a nivelurilor de venituri de la 800 lei la 810 lei, iar pentru persoana singură de la 1.082 lei la 1.445 lei. Cuantumul ajutoarelor se stabilește prin compensare procentuală aplicată unei valori de referință diferențiată în funcție de sistemul de încălzire. Compensarea procentuală este de 100% pentru beneficiarii cu cele mai mici venituri și de minimum 10% pentru cei ale căror venituri se află la limita maximă. Valoarea de referință la care se aplică compensarea procentuală este de 250 lei pentru gaze naturale (în prezent cuantumul maxim este de 262 lei), 500 lei pentru energie electrică (dublu față de cuantumul actual de 240 lei), 80 lei pentru combustibili solizi/lichizi (față de 58 lei cuantumul maxim actual acordat din bugetul local beneficiarilor de ajutor social, respectiv 54 lei cuantumul maxim plătit din bugetul MMPS), iar pentru energie termică valoarea de referință este dată de prețul local al gigacaloriei. De asemenea, suplimentul pentru energie acordat pe tot parcursul anului este o măsură nou introdusă și este diferențiat în funcție de sursa de energie, respectiv :

- 30 lei pentru consumul de energie electrică;

- 10 lei pentru consumul de gaze naturale;

- 10 lei pentru consumul de energie termică;

- 20 lei pentru consumul de combustibili solizi și petrolieri;

- majorarea cuantumului suplimentului la 50 de lei, în cazul în care unica sursă este energia electrică.

Proiectul adoptat de Guvern și trimis acum în Parlament pentru adoptare nu a ținut cont de nicio propunere făcută de noi, dar și de alte entități. Proiectul, care vizează combaterea sărăciei energetice, nu va atinge acest obiectiv. Pe de altă parte, cel mai surprinzător aspect este decalarea termenului de aplicare a legii până în septembrie 2022.

Dumitru Chisăliță, președintele AEI

Doar sprijinul financiar nu este suficient

Deși proiectul propus face pași importanți în creionarea unui cadru adecvat pentru abordarea sărăciei energetice, Executivul nu a ținut cont de nici una dintre propunerile făcute pentru completarea proiectului, astfel încât să se asigure o mai bună conformare la cerințele europene trasate prin Directiva (UE) 944/2019, iar pe de altă parte, pentru maximizarea efectului scontat. În esență, observațiile și recomandările Asociației Energia Inteligentă în raport cu măsurile propuse în proiectul legislativ pot fi înscrise pe următoarele coordonate:

• în forma actuală, proiectul de Lege își reduce aplicabilitatea practică strict la alocarea unor resurse financiare unor categorii de persoane expuse riscului sărăciei energetice din considerente de venit;

• măsurile propuse în proiectul de lege sunt axate preponderent pe sprijinirea financiară a consumatorilor vulnerabili, deși filosofia unui cadru de eradicare a sărăciei energetice trebuie să vizeze diminuarea bazinului de consumatori care se regăsesc în ipostaza vulnerabilității energetice;

• efortul statului român pentru colectarea fondurilor destinate combaterii sărăciei energetice continuă să se bazeze pe politici publice care interferează cu mecanismele de ordin comercial ale pieței, în pofida faptului că tema vulnerabilității energetice reprezintă, în esență, o problemă de ordin social;

• disocierea legislativă între consumatorul vulnerabil și sărăcia energetică permite elaborarea unui set de măsuri distincte pentru tratarea efectelor asociate celor două concepte concepte, însă ele sunt abordate lacunar în proiectul de lege;

• în pofida diferențierii realizate între măsuri de sprijin financiare și non-financiare, în ceea ce privește ultima categorie, textul necesită completări cu soluții concrete, dar și luarea în considerare a unor noi categorii de consumatori vulnerabili.

A fost ignorată tendința europeană

AEI consideră că lipsa definirii unor criterii de eligibilitate corespunzătoare pentru delimitarea bazinului de consumatori care se regăsesc în sfera vulnerabilității energetice conduce, în mod inevitabil, la o imagine deformată asupra numărului real al acestora. Pentru a avea o radiografie cât mai fidelă a sărăciei energetice la nivelul unui stat, Observatorul UE pentru sărăcia energetică recomanda utilizarea simultană a mai multor indicatori ai vulnerabilității energetice pe care însă Guvernul a decis să nu-i ia în calcul la elaborarea proiectului de lege privind măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.

-Sărăcia energetică ascunsă (SEA)

Indicatorul are ca obiectiv evaluarea tendinței unei gospodării - care înregistrează dificultăți în achitarea facturii energetice - de a-și diminua voluntar consumul de energie pentru a realiza o economie, în detrimentul asigurării parametrilor optimi de confort ambiental. În România, indicatorul SEA ar să fie unul din elemente de care nu ar trebui să se facă abstracție în demersul de evaluare a sărăciei energetice la nivel național, fiind cunoscută tendința consumatorilor români pentru realizarea de economii în scopul evitării facturilor energetice ridicate, susține AEI. Potrivit unui studiu realizat de compania Honeywell, aproximativ 40% din români sunt nevoiți să își prioritizeze economiile în detrimentul menținerii nivelului adecvat al confortului termic în locuința proprie.

-Incapacitatea de a-și asigura confortul termic adecvat al locuinței

Acest indicator ar fi însemnat  stabilirea unui consum mediu lunar de energie termică pentru asigurarea unui confort confortului termic al locuinței și dependințele conexe strict necesare desfășurării activității de subzistență.

-Dificultăți în achitarea costurilor asociate utilităților/facturii energetice

 În noua abordare UE, indicatorul sărăciei energetice se extinde dincolo de produsele energetice și include și costurile cu apa curentă, capacitatea de a-și menține confortul termic și în timpul sezonului cald (îndeosebi pentru statele membre localizate în sudul Europei) și ca element de noutate, costurile asociate cu transportul pentru îndeplinirea unor activități zilnice  care servesc la asigurarea existenței materiale.

-Ponderea ridicată a costurilor cu factura energetică în ansamblul cheltuielilor unei gospodării 

Indicatorul reflectă gradul de suportabilitate financiară a gospodăriilor la nivel național, calculat ca raport dintre costurile cu factura energetică și veniturile realizate. Pentru a căpăta relevanță, acest indicator trebuie corelat cel puțin cu următoarele elemente statistice complementare: ▪ gradul de eficiență energetică a fondului de locuințe din România; ▪ instituirea unor praguri de referință care să reflecte nevoile energetice reale ale unei gospodării, strict pentru derularea acelor activități care asigură un trai decent. 

Pag. 14,16,19

Sursa AEI