În timpul întâlnirii de la Geneva, din iunie, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, i-a oferit președintelui Joe Biden „utilizarea bazelor militare ale Rusiei, în vederea strângerii de informații din Afganistan”, a dezvăluit publicația rusă „Kommersant”. Foarte probabil, propunerea Moscovei a fost făcută de teamă ca nu cumva Casa Albă să insiste asupra amplasării unei baze militare americane pe teritoriile fostelor republici sovietice din Asia Centrală, scenariu respins deja cu fermitate de președintele rus, tot în cadrul întrevederii sale cu liderul administrației de la Washington. Putin pare decis să-și țină aproape dușmanii, într-o zonă controlată tradițional de Moscova.
„Putin a propus în timpul discuțiilor cu Biden, din 16 iunie, de la Geneva, să se coordoneze cu americanii în privința Afganistanului și să pună la dispoziție bazele ruse din Tadjikistan și Kârgâzstan pentru «utilizarea lor practică»”, a scris „Kommersant”, citând surse care și-au păstrat anonimatul. Potrivit ziarului rus, propunerea „ar putea conține schimburi de informații obținute prin intermediul dronelor, însă partea americană nu a oferit până acum niciun răspuns concret”. Foarte probabil, perspectiva ca soldații americani să împartă o bază cu cei ruși ridică mari semne de întrebare, în rândul comandanților „US Army”, în privința impactului unui astfel de aranjament asupra securizării propriilor informații militare, în contextul realizării „schimbului de date” între Washington și Moscova, menționat de „Kommersant”.
Goana după informații
Șeful Comandamentului Central al Departamentului american al Apărării, generalul Kenneth McKenzie, confirma, încă din luna aprilie, că administrația de la Washington examina opțiuni în vederea menținerii capacităților militare ale SUA în Asia Centrală, după retragerea din Afganistan, „pentru a răspunde oricărui pericol”, transmitea, la mijlocul lunii mai, postul „The Voice of America” (VOA), citat de „Breitbart”. Într-un discurs rostit în fața Congresului SUA, McKenzie dezvăluia necesitatea americanilor „de a dispune de informații obținute pe cale aeriană, precum și de platforme de supraveghere și recunoaștere aflate în regiune, care ar putea include avioane de mari dimensiuni, cu echipaj uman, și drone”. De altfel, o serie de lideri politici și responsabili ai agențiilor de securitate de la Washington susțin că prezența americană pe teritoriul afgan contribuia decisiv la supravegherea terorismului islamic. Chiar directorul CIA, William Burns, declara, în timpul audierilor în Comisia pentru Informaţii a Senatului, că retragerea trupelor occidentale din Afganistan generează riscuri „semnificative” în privința amplificării terorismului. Capacitatea SUA de a preveni amenințarea teroristă venită din Afganistan a beneficiat în mod clar de prezența militară americană acolo, spunea Burns. De îndată ce această prezență nu va mai exista, „capacitatea guvernului SUA de a colecta informații și de a acționa pentru combaterea amenințărilor se va diminua”, adăuga el.
Moscova interzice US Army!
De teamă ca nu cumva, după retragerea din Afganistan, americanii să-și construiască o bază militară în regiune, Kremlinul a transmis Casei Albe un mesaj dur, fără echivoc, așa cum a procedat și în cazul discuțiilor pe tema unei eventuale admiteri a Ucrainei în NATO. Potrivit ministrului adjunct de Externe al Rusiei, Serghei Riabkov, Putin i-a spus cu fermitate lui Biden, în timpul întâlnirii de la Geneva, că nu acceptă staționarea americanilor în fostele republici sovietice din Asia Centrală. Concomitent, Kremlinul a avertizat și statele din zonă în această privință. Din cele 15 foste republici aflate în componența URSS, cinci se află în Asia Centrală. Este vorba despre Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan. Cu excepția primelor două, toate au graniță cu Afganistanul. Mai mult, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan sunt membri ai Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), alianță militară condusă de Rusia, din care mai fac parte Belarus și Armenia. Din această perspectivă, prezența unui stat străin pe teritoriul unei țări membre a CSTO trebuie acceptată de toți participanți la această alianță. Rusia dispune de mai multe baze în Asia Centrală, inclusiv în Tadjikistan și Kârgâzstan. În Tadjikistan, stat care se învecinează cu Afganistanul, se află cea mai mare bază militară rusă din străinătate, ce numără aproximativ 7.500 de soldați. Kârgâzstan a găzduit până în 2014 și o bază militară a SUA, de unde americanii au susținut operațiunile din Afganistan. Același lucru s-a întâmplat și în Uzbekistan, unde a existat o bază SUA, însă, pe fondul tensiunilor cu administrația de la Washington, aceasta a fost închisă de către autorități, în 2005. „Administrația Biden a luat în calcul Uzbekistan și Tadjikistan, care se învecinează cu Afganistan, precum și Kazahstan, drept posibile locuri de unde ar putea realiza monitorizarea și declanșarea unui posibil răspuns rapid la eventualele probleme de securitate ce ar putea să apară după retragerea de pe teritoriul afgan”, dezvăluie AP. „Spre deosebire de Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan, Uzbekistan nu face parte din CSTO, alianța condusă de Moscova”, a precizat, la rândul său, VOA, dând de înțeles asupra cărui stat se concentrează SUA în demersurile sale.
Negocieri pentru refugiați
În afara tatonărilor pentru o eventuală bază militară în zonă, administrația Biden mai negociază cu Tadjikistan, Kazahstan și Uzbekistan pentru a vedea dacă aceste trei state din Asia Centrală ar fi dispuse să primească refugiați afgani, relatează Reuters, în condițiile în care retragerea americană se va încheia la 31 august, iar talibanii au recucerit aproape 90 la sută din Afganistan. Revenirea la putere a extremiștilor islamiști amenință viețile a zeci de mii de afgani care au colaborat în ultimele două decenii cu US Army, fie ca interpreți, fie în altă calitate. Numeroși congresmani au cerut deja Casei Albe să ia în calcul transferarea temporară a afganilor care au colaborat cu SUA și NATO în locații externe sigure, până la procesarea vizelor acestora în SUA. Unii au indicat Guam, teritoriu american utilizat în același scop la terminarea Războiului din Vietnam. În acest moment, administrația Biden se concentrează asupra accelerării unui program special de vize pentru afganii care au ajutat trupele SUA. Deocamdată, 18.000 de afgani așteaptă să fie procesați prin intermediul acestui program. Numărul lor nu-i include însă și pe membrii de familie, care ar ridica totalul la 70.000 de persoane, potrivit unei estimări făcute de AP. În afara colaboratorilor direcți ai US Army, numeroși alți civili afgani, precum și soldați guvernamentali fug pe capete din țară și se refugiază în statele vecine. Cu două săptămâni în urmă, guvernul tadjic a cerut Rusiei să ajute la securizarea frontierei dintre Tadjikistan și Afganistan, în condițiile în care frontiera a fost tranzitată de un număr fără precedent de refugiați afgani. Autoritățile au cerut sprijinul militar al Moscovei, conform înțelegerii CSTO din 2013, în vederea apărării granițelor tadjice de către militarii ruși.
„Redesfășurarea contingentelor americane în țările vecine Afganistanului este inacceptabilă!”
Serghei Riabkov, ministru adjunct de Externe al Rusiei