Putin, căruia Boris Elțîn i-a predat președinția în ultima zi a anului 1999, a ocupat deja funcția de șef al statului mai mult timp decât oricare alt conducător rus de la Iosif Stalin încoace, depășind chiar și mandatul de 18 ani al lui Leonid Brejnev. Putin a împlinit 71 de ani pe 7 octombrie.
Vestea privind decizia lui Putin a venit pe cale ierarhică, de sus în jos, iar consilierii președintelui se pregătesc acum pentru campania realegerii lui Putin, au dezvăluit sursele, care au vorbit cu Reuters sub rezerva anonimatului, din cauza secretomaniei de la Kremlin în privința acestui subiect.
Pentru Putin, care se bucură în sondaje de o rată de aprobare de 80% pe teritoriul Rusiei, alegerile sunt o simplă formalitate, dacă va candida. Având sprijinul total al statului și al mass-mediei de stat, într-o țară în care a reușit să distrugă disidența aproape în întregime, el poate fi sigur că va câștiga.
„Decizia a fost luată: Putin va candida!”, a mărturisit una dintre surse, care știe despre intențiile președintelui rus. Un indiciu coregrafiat urmează să fie prezentat publicului în câteva săptămâni, a spus o altă sursă, confirmând o știre strecurată deja în ziarul „Kommersant”.
O altă sursă, familiarizată, de asemenea, cu modul de acțiune al Kremlinului, a confirmat că a fost luată o decizie, iar consilierii lui Putin se pregătesc pentru realegerea președintelui. Alte trei surse au declarat că decizia a fost luată: Putin va candida. „Lumea pe care o privim este foarte periculoasă.”, a mai precizat una dintre acestea.
La rândul său, o sursă diplomatică străină, care a vorbit, de asemenea, sub rezerva anonimatului, a confirmat faptul că Putin a luat hotărârea recent, iar anunțul va fi făcut în curând.
Deși mulți diplomați, spioni și oficiali străini sunt de părere că Putin vrea să rămână la putere pe viață, până acum nu a existat nicio confirmare concretă a intențiilor sale de a candida la alegerile prezidențiale din martie 2024.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze pe marginea acestui subiect. Peskov a declarat în septembrie că, dacă Putin decide să candideze, atunci nimeni nu va putea concura cu el.
Concomitent, Kremlinul a respins zvonurile potrivit cărora Putin nu se simte bine, calificându-le drept „dezinformări răspândite de Occident”.
Considerat criminal de război
Deși Putin nu ar avea o concurență reală în alegeri, fostul spion al KGB se află în mijlocul celor mai dificile provocări cu care se confruntă un președinte al Rusiei, de când fostul lider Mihail Gorbaciov s-a lovit de problemele generate de Uniunea Sovietică în curs de destrămare, în urmă cu mai bine de trei decenii.
Războiul din Ucraina a declanșat cea mai mare confruntare cu Occidentul, de la Criza rachetelor cubaneze din 1962. Sancțiunile occidentale au provocat cel mai mare șoc extern pentru economia rusă din ultimele decenii, iar Putin s-a confruntat cu revolta eșuată a celui mai puternic lider al mercenarilor din Rusia, Evgheni Prigojin, în luna iunie.
Occidentul îl cataloghează pe Putin drept un criminal de război și un dictator care a condus Rusia într-o invazie imperialistă. Liderii vestici văd în șeful regimului de la Moscova un om care a slăbit Rusia și a atentat la statalitatea ucraineană, în timp ce a unit Occidentul și a oferit NATO o misiune clară.
De cealaltă parte, Putin prezintă războiul ca parte a unei lupte mult mai ample, cu Statele Unite, despre care elita de la Kremlin susține că urmăresc să scindeze Rusia, să pună mâna pe vastele sale resurse naturale și apoi să-și reîndrepte atenția spre confruntarea cu China.
„Rusia se confruntă cu puterea combinată a Occidentului, astfel că o schimbare majoră nu ar fi oportună acum.”, a declarat una dintre sursele citate de Reuters.
Între timp, producția de arme rusești este în creștere. Rusia preconizează că economia sa de 2.100 de miliarde de dolari va crește în acest an mai repede decât cea a Uniunii Europene. Prețul țițeiului din Urali, motorul economiei rusești, a fost, în medie, de 81,52 dolari pe baril în octombrie.
„Rusia merge înapoi”
Pentru mulți ruși, războiul a dezvăluit însă falii ale Rusiei post-sovietice.
Liderul încarcerat al opoziție ruse, Alexei Navalnîi, aruncat în spatele gratiilor de către regimul de la Moscova, spune că Putin a condus Rusia spre ruină, într-o fundătură strategică, construind un sistem fragil, bazat pe denunțători corupți, care, în cele din urmă, vor lăsa moștenire mai degrabă haos decât stabilitate.
„Țara merge înapoi!”, susține, la rîndul său, Oleg Orlov, unul dintre cei mai respectați militanți pentru drepturile omului din Rusia. „Am renunțat la totalitarismul comunist, dar ne-am întors acum la un alt tip de totalitarism.”, mai remarcă el.
Deocamdată, se estimează că mai multe sute de mii de soldați ruși și ucraineni au fost uciși sau răniți în peste un an și jumătate de război. Evaluările indică astfel mult mai multe victime înregistrate acum decât cele consemnate oficial de armata sovietică pe întreaga durată a războiului din Afganistan, derulat în perioada 1979-1989.
Înainte de a se răzvrăti, Prigojin i-a criticat pe generalii lui Putin pentru „gestionarea dezastruoasă” a conflictului din Ucraina și a avertizat că Rusia s-ar putea confrunta cu o revoluție, dacă clasa sa conducătoare continuă să se comporte în aceeași manieră.
„Această divizare se poate termina ca în 1917, cu o revoluție.”, avertiza Prigojin, care a murit într-un așa-zis „accident” de avion, la scurt timp după revolta sa eșuată împotriva Moscovei.