Uniunea Europeană a stabilit într-o Directivă din 2013 obligaţia ca statele membre să monitorizeze şi să raporteze nivelurile de radioactivitate din surse naturale şi antropice.
Însă una dintre principalele cerințe ale Directivei 2013/59/Euratom, cu privire la elaborarea unui plan de măsuri care să abordeze riscurile pe termen lung prezentate de expunerea populației la radon în locuințe, clădirile cu acces public și în locurile de muncă, este transpusă în legislația autohtonă abia 5 ani mai târziu, prin adoptarea, în 2018, a Hotărârii Guvernului nr. 526 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune la radon.
Practic, România are în implementare, încă din 2018, acest Plan Național de Acțiune pentru Radonul de Interior (PNAR), prin care măsurarea concentraţiei de radon în aerul din clădirile cu grad de ocupare ridicat și aplicarea unor lucrări pentru protecţia faţă de acest gaz radioactiv sunt obligatorii, însă datele colectate în urma acestor analize nu au fost niciodată făcute publice de autorități.
Probabil că nici nu aveau cum să facă analize detaliate, având în vedere că una dintre direcțiile strategice ale acestui Plan, aceea de informare și educare a populației privind pericolele pentru sănătate pe care le prezintă acest gaz inodor și incolor, abia acum, după alți 6 ani, ar putea începe să fie pusă în aplicare.
„În cadrul Planului Național de Acțiune pentru Radonul de Interior (PNAR) este prevăzută ca direcție strategică DS5: Realizarea Strategiei de informare, educare și comunicare pentru sensibilizarea populației și informarea factorilor locali de decizie, a angajatorilor și a angajaților cu privire la riscurile prezentate de radon. Aceasta direcție strategică este în sarcina Ministerului Sănătăţii, a Institutului Naţional de Sănătate Publică/Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar, a structurilor de specialitate de la nivel regional şi local şi a autorităţilor locale”, spune Ministerul Sănătății, care abia acum a pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea acestei Strategii.
„Radonul este un gaz radioactiv natural, care poate reprezenta un risc semnificativ pentru sănătatea publică”, subliniază Ministerul Sănătății.
Promovarea testării concentrației de radon în locuinţe și clădiri publice
Printre schimbările-cheie pe care strategia urmărește să le genereze se numără:
- Creșterea conștientizării publice. Una dintre principalele priorități ale strategiei este informarea populației, a angajatorilor şi managerilor/proprietarilor clădirilor cu acces public cu privire la riscurile expunerii la radon și măsurile care pot fi luate pentru a reduce aceste riscuri.
„Prin informarea populației și implementarea măsurilor preventive, expunerea la radon va fi redusă, ceea ce poate duce la scăderea incidenței cancerului pulmonar și a altor probleme de sănătate asociate”, explică MS beneficiile Strategiei. De asemenea, va „contribui la creșterea speranței de viață și la îmbunătățirea calității vieții populației”.
-
Instruirea și educarea specialiștilor. Strategia vizează, totodată, formarea și instruirea specialiștilor în domeniul construcțiilor, sănătății publice și al altor sectoare relevante, astfel încât aceștia să poată identifica și gestiona eficient problemele legate de radon.
-
Promovarea măsurilor de prevenție. „O parte crucială a strategiei constă în promovarea măsurilor preventive, cum ar fi realizarea testelor de radon în locuințe și clădiri publice și adoptarea unor soluții de remediere în cazurile în care nivelurile de radon depășesc limitele acceptabile”.
- Cooperarea interinstituțională - vizează o colaborare mai strânsă între diverse instituții, inclusiv autorități locale, naționale, organizații de sănătate publică și organizații non-guvernamentale.
Obiectivul principal este înțelegerea importanței testării, respectiv evaluarea propriilor locuințe pentru a identifica dacă există concentrații de radon care depăşesc nivelul de referință de 300 Bq/m3 (Becquereli pe metru cub).
Trebuie precizat că limitele concentrației de radon, atât în România, cât și în Europa, sunt duble față de cele recomandate în Statele Unite. Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) recomandă ca, în interior, concentrațiile medii de radon să nu depășească 4 picocurii pe litru (pCi /L), ceea ce, în sistemul metric, înseamnă doar 148 Bq/m3.
Care sunt locurile de muncă unde trebuie testare
Conform Ordinului preşedintelui CNCAN nr. 185/2019 privind Metodologia pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă, „Concentrația de radon se determină indiferent de zona de prioritate, pentru următoarele:
a) locuri de muncă din subteran și parter, cum ar fi: stații de metrou, centre de relaxare, cariere, mine, grote, peșteri, saline, instalații de tratare a apei, extracții materii prime, ciupercării, depozite, arhive, biblioteci, laboratoare;
b) clădiri cu acces public;
c) clădiri publice care găzduiesc un public mai larg decât utilizatorii săi direcți, cum ar fi primării, prefecturi, sedii de poliție, unități școlare, creșe, grădinițe, unități sanitare, cluburi sportive, teatre, cinematografe etc.”.
Mesaje transmise populației: „Respiraţi sănătate, nu radon!”
Strategia cuprinde și o serie de exemple de mesaje concepute pentru diferitele grupuri-țintă, în funcție de preocupările specifice ale acestora, astfel încât să motiveze publicul să acționeze în vederea protejării propriei sănătății și a comunității în fața riscului radonului.
„Diferite grupuri din populație au nevoi, niveluri de cunoştințe și preocupări diferite legate de expunerea la diverşi factori de risc pentru sănătate. Prin focalizarea pe aceste diferențe și adaptarea comunicării în funcție de acestea, se poate spori gradul de receptivitate al audienței. De exemplu, proprietarii de locuințe ar putea fi mai interesați de măsurile practice pentru reducerea nivelurilor de radon, în timp ce profesioniștii din domeniul imobiliar ar putea fi mai preocupați de modul în care aceasta poate influența tranzacțiile imobiliare”, explică reprezentanții Ministerului Sănătății în această strategie.
Spre exemplu, pentru publicul larg, mesajele vor fi:
-
„Sănătatea Contează! Radonul este un gaz natural, dar poate fi un risc pentru sănătate. Testează nivelul de radon din casa ta pentru a te proteja și a-ți proteja familia de riscurile asociate cancerului pulmonar. Acționează acum pentru un viitor sănătos!”.
-
„Protejează Viitorul! «Prin informare, conștientizare și acțiune, putem contribui la protejarea sănătății noastre și a generațiilor viitoare. Reducerea expunerii la radon este un pas important în această direcție»”.
„Acționează acum pentru sănătatea familiei tale! Testează nivelul de radon din casa ta și ia măsuri pentru a reduce expunerea. O investiţie în sănătate cu un minim de efort!”, este unul dintre mesajele adresate proprietarilor de clădiri, în timp ce pentru familiile cu copii îndemnul va fi: „Copiii sunt cea mai de preț comoară. Asigură-te de faptul că ei cresc într-un mediu sigur şi sănătos! Testează nivelul de radon din locuința ta și ia măsuri pentru a asigura calitatea aerului din interior. Respiraţi sănătate, nu radon!”.
Și directorii instituțiilor de învăţământ vor afla de la autorități că trebuie să testeze nivelul de radon din școli: „Elevii și profesorii merită un mediu de învățare sănătos! Testează nivelul de radon din locuința ta, din clădirile școlare și ia măsuri pentru a asigura calitatea aerului interior. Investiți în sănătatea viitorului!”.
„Radonul și fumatul - o combinație periculoasă! Dacă ai fumat în trecut sau încă fumezi, riscul de cancer pulmonar crește cu expunerea la concentraţii mari de radon. Testează nivelul de radon din locuința ta și renunță la fumat pentru a-ți proteja sănătatea” - este mesajul care trebuie să ajungă la actualii și foștii fumători.
Ministerul Sănătății spune că Strategia va avea și un impact economic pozitiv, prin reducerea costurilor de tratament: „Pe termen lung, prevenirea bolilor asociate cu expunerea la radon va reduce semnificativ costurile de sănătate publică și cheltuielile medicale legate de tratamentul acestor afecțiuni”.
Un mutagen cunoscut, pe care-l inhalăm cu praful din casă
Radonul este un gaz radioactiv invizibil, fiind incolor și inodor, și este un mutagen cunoscut (poate provoca mutații genetice). Este eliberat în mod natural în subteran, din roci, sol și apă - și poate fi prezent atât în locuințe, cât și la birou sau la școală.
Potrivit specialiștilor, radonul poate fi găsit în orice casă, veche sau nouă, în diferite concentraţii, și de obicei își face drum prin fisurile din fundațiile clădirilor, acumulându-se în tăcere în interiorul clădirilor și în plămânii oamenilor.
În general, nivelurile de radon sunt mai mari la nivelurile inferioare ale clădirilor și în subsoluri, iar expunerea oamenilor la acest gaz radioactiv crește pe măsură ce practicile moderne de construcție fac locuințele tot mai etanșe. Acest poluant al aerului interior este cu atât mai periculos pentru populație, deoarece poate fi detectat doar prin testări specifice (din cauza radioactivității sale), care măsoară concentrațiile de radon.
Concentrații mari, în zonele cu mai mult uraniu natural în sol
„Radonul nu poate fi perceput de oameni, întrucât este incolor și inodor, dar poate fi măsurat datorită radioactivității sale. Gazul radon este absorbit în interiorul locuințelor din sol. În unele locuințe se înregistrează concentrații mari de radon, în special în zonele cu o cantitate mai mare de uraniu natural în sol și în roci. De asemenea, radonul poate fi prezent în materialele de construcții și în apa potabilă, dar, în majoritatea cazurilor, acestea determină o expunere la radiații mai mică decât radonul din sol.
Deși radonul ca atare este un gaz, produsele sale de descompunere radioactivă nu sunt gaze, ele atașându-se de particule de praf din aer. Dacă inhalăm produse de descompunere, radiația pe care acestea o emit ne poate deteriora plămânii.
Expunerea la radon crește riscul de cancer pulmonar. Riscul suplimentar de expunere este proporțional cu concentrația de radon din aerul respirat și cu durata expunerii la radon”, potrivit Agenției Internaționale de Cercetare a Cancerului (IARC), structura specializată în cancer a Organizației Mondiale a Sănătății.
Transilvania și Capitala, zone cu un risc ridicat
Unu din șase decese din România e cauzat de cancer, iar dintre toate bolile oncologice cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces, arată Profilul de țară privind sănătatea - România 2023, parte a Raportului privind starea sănătății în UE, dat publicității la finalul anului trecut.
Studii realizate în anii trecuți, la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB), au arătat că Transilvania este zona cea mai expusă la creşteri ale radonului în aer. Potrivit specialiştilor clujeni, valori crescute de radon apar în mai multe judeţe din ţară, 16 înregistrând concentraţii ale radonului care depăşeau pragul admis. Este vorba despre: Alba, Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu, Sălaj, Satu Mare şi Timiş. De asemenea, expuse sunt și marile centre urbane, iar Bucureștiul face parte din această categorie. Pe lângă Capitală, și orașele Iaşi, Timişoara şi Constanţa sunt considerate zone cu un risc ridicat.