„Ne aflăm la sfârșitul unui proiect important care poate să schimbe fața sistemului de sănătate din România și să educe deopotrivă atât profesioniștii din domeniul sănătății care se ocupă de controlul infecțiilor, cei care nu se ocupă de controlul infecțiilor, dar sunt intermediarii între pacienți și structurile care se ocupă de controlul infecțiilor, și aș spune publicul larg, pentru că în România continuă să existe aceeași dezbatere nesfârșită, chiar agresivă, care nu ține cont de realitatea biologiei. În primul rând de faptul că microorganismele trăiesc, se străduiesc să supraviețuiască, sunt mai performante decât noi, fac lucrul ăsta de mult mai mult timp decât facem noi ca și specie și trebuie să găsim un echilibru și un control, asta trebuie să facem”, a afirmat, marți, Rafila.
Potrivit ministrului, dezbaterile din spațiul public în care unii semnalează infecțiile asociate asistenței medicale nosocomiale, cer măsuri decise pentru eradicarea acestor infecții, iar pe de altă parte cer raportare asumată și corectă „duc la o tulburare foarte serioasă în rândul opiniei publice, iar rezultatul nu este cel dorit, pentru că pe de o parte creează o presiune asupra sistemului medical, care este corectă până într-un anumit punct, dar care este nefirească dacă scopul este atingerea unor obiective care nu se pot atinge nici o țară din această lume și ne găsim totdeauna în dezbatere, în loc să ne găsim în zona de construcție, de profesionalism și de aducere sub control a unui fenomen îngrijorător care este legat de emergența rezistenței la antibiotice pe care o identificăm la bacterii”.
Echilibrul poate fi influențat de două elemente, spune ministrul: primul element este legat de respectarea unor rigori, măsuri igienico-sanitare care țin de infrastructura spitalicească, modul de utilizare a curățeniei, respectarea bunelor practici în ceea ce privește îngrijirea pacientului și cel de-al doilea element este legat de utilizarea rațională și responsabilă a antibioterapiei.
„În sfârșit am avut un proiect care să pună bazele unei abordări raționale care să aducă sub control acest fenomen al rezistenței care apare la speciile bacteriene comune care pot să genereze infecții complicate, inclusiv infecții asociate asistenței medicale. Sunt două subiecte care trebuie tratate împreună dacă vrem să avem un rezultat bun pentru pacienții din România. (...) Avem în sfârșit o strategie, un program național de acțiune, avem ghiduri de bună practică din toate domeniile conexe acestui subiect”, afirmă Rafila.
Autoritățile de sănătate publică și medicii trebuie în momentul de față să valideze aceste ghiduri și să le facă în așa fel încât să poate fi însușite și mai ales aplicate zilnic atât de medicii de laborator și microbiologi, cât și de epidemiologi și de cei are prescriu antibiotice.
„Am lucrat și la legislația care să pună în aplicare o lege care a fost adoptată în urmă cu câțiva ani și care avea anumite imperfecțiuni. Cred că s-au întâmplat foarte multe lucruri ceea ce privește controlul infecțiilor în România, cifrele încep să se schimbe din punct de vedere al raportărilor. Așteptăm, dacă lucrăm cu seriozitate, să înceapă să se schimbe și hărțile pe care România apare cu roșu sau roșu închis din punctul de vedere al bacteriilor implicate în producerea infecțiilor invazive, cu toate că ne aflăm între o zonă geografică roșie: România, Bulgaria, Grecia, Cipru, Italia, chiar și unele zone din Franța sunt afectate de aceste microorganisme multirezistente, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în nordul Europei, unde utilizarea antibioticelor este cu totul diferită și accesul antibiotice la fel”, a precizat ministrul.
Rafila a adăugat că nu se pot schimba lucrurile peste noapte și este nevoie de o schimbare în mentalitate, de însușirea și aplicarea bunelor practici.
În mai multe spitale vor fi implementate ghiduri şi protocoale referitoare la testarea rezistenţei la antimicrobiene, supravegherea infecţiilor asociate asistenţei medicale şi la prescrierea de antibiotice în spitalele selectate.
(sursa: Mediafax)