Autoritățile au anchetat puține persoane pentru trafic de persoane, nu au asigurat o finanţare suficientă ONG-urilor în vederea asigurării unor servicii de asistenţă şi protecţie victimelor, modificările legislative au împiedicat urmărirea penală, sunt numai câteva dintre observațiile la adresa României reținute în raportul american pe 2023 privind traficul uman. România este pe această listă pentru al cincilea an consecutiv, datorită unei excepții acordate de Congresul american, dar dacă recomandările făcute în ultimii ani nu sunt implementate, chiar și parțial, România riscă să fie retrogradată la ultimul nivel, Nivelul 3. Asta înseamnă că SUA vor impune sancțiuni, inclusiv economice, cum ar fi, de exemplu, cele legate de fondurile pentru investiții alocate de SUA țării noastre.
Alături de noi, pe lista de supraveghere de Nivelul 2 se mai află și alte țări europene, printre acestea numărându-se Polonia, Portugalia, Turcia, Elveția, Grecia, Ungaria, Croația etc. Statisticile arată că traficul de persoane este una dintre cele mai profitabile infracțiuni după traficul de arme și cel de droguri, iar femeile sunt categoria cel mai mult afectată de acest fenomen. Dacă în perioada 2009-2010 numărul oficial al victimelor traficului de ființe umane a fost de circa 12 milione de persoane, numărul lor a depășit astăzi 20 de milioane.
Bilele albe din raport
Raportul Departamentului de Stat al SUA, care este semnat de către secretarul de stat Antony Blinken, notează și unele aspecte pozitive în combaterea traficului de ființe umane realizate de România, dar le consideră totuși insuficiente. Astfel, înfiinţarea de posturi de anchetatori financiari în întreaga ţară şi a unei unități speciale de anchetare financiară a infracţiunilor legate de traficul de persoane, în cadrul Direcţiei de Investigare a Crimei Organizate şi Terorismului (DIICOT) figurează ca puncte pozitive. De asemenea, înființarea Comitetului de luptă împotriva traficului de persoane, alcătuit din membri ai Executivului şi ai societăţii civile, darea în folosinţă a 42 de săli de audiere privată a copiilor victime ale traficului de persoane, aprobarea planului de acţiune în vederea standardizării metodologiei de interogare adaptate copiilor şi formarea de poliţişti care să interacţioneze cu victime copii sunt alte aspecte pozitive reținute de raport.
Ce spun autoritățile de la București
Anul trecut, în România au fost identificate și notificate sistemului românesc antitrafic 500 victime ale traficului de persoane, păstrându-se astfel tendința descendentă a numărului victimelor observată încă din anul anterior, arată însă rapoartele autorităților de la București. Din datele colectate se observă că interesul infracțional din ultimii ani este orientat mai degrabă către exploatarea femeilor, în sfera prostituției și pornografiei, datele statistice naționale oferind o pondere de 80% din victimele identificate ca fiind de gen feminin. Populația minorilor exploatați prin diferite forme a scăzut anul trecut, ajungând la 53,2% din totalul victimelor identificate comparativ cu anul anterior, când populația minorilor a înregistrat un procent de 56% din totalul victimelor, arată un raport al Ministerului Afacerilor Interne.
Cele mai utilizate forme de recrutare
Recrutarea victimelor traficului de persoane are loc, în general, prin abordarea victimelor în mod direct, traficantul adaptându-și astfel „oferta” de trafic la vulnerabilitățile particulare ale persoanelor, utilizând după caz, metoda loverboy sau oferind promisiuni false pentru obținerea unui loc de muncă, călătorie, căsătorie de conveniență. Metoda loverboy și abordarea victimelor prin intermediul internetului, a rețelelor de socializare sunt utilizate din ce în ce mai frecvent ca tehnici și instrumente pentru contactul inițial și ulterior manipularea viitoarelor victime. La primul contact, cele mai multe victime cunoșteau identitatea celui care le aborda (74 % din victime au fost recrutate de către persoane aflate în cercul de cunoștințe, prieteni, vecini sau chiar rude) în timp ce numai 22 % dintre victime au fost recrutate de către persoane necunoscute. Exploatarea sexuală a victimelor identificate și înregistrate în sistemul românesc antitrafic, cetățeni români traficați intern sau extern precum și cetățeni străini traficați intern este de departe cea mai recunoscută și depistată, 68% dintre victime fiind astfel exploatate, inclusiv prin pornografie infantilă sau pornografie prin sisteme informatice, potrivit datelor colectate prin intermediul Sistemului Integrat de Evaluare și Monitorizare a Victimelor Traficului de Persoane.
Principalele destinații pentru traficul de persoane originare din România în anul 2022 sunt: Germania, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Italia, Austria și Franța. Principalele județe de proveniență pentru victimele traficului de persoane identificate au fost Dolj, Bacău, Galați, Constanța, București și Iași.
Recomandări pentru România
Departamentul de Stat a formulat 11 recomandări pentru Guvernul României. Trebuie spus că multe dintre aceste recomandări se regăsesc și în raportul pe anul 2022.
- Anchetarea şi urmărirea penală cu celeritate a infracţiunilor traficului de persoane şi pedepsirea adecvată a traficanţilor, inclusiv a oficialilor complici cu pedepse semnificative cu închisoarea;
- Asigurarea că cei suspecţi de trafic de persoane nu se folosesc de prescrierea faptei;
- Victimele trebuie să primească asistenţă medicală şi consiliere psihologică, dar şi consiliere juridică;
- Identificarea proactivă a eventualelor victime din rândul populaţiilor vulnerabile (apare și în raportul precedent);
- Susţinere financiare pentru ONG-urilor care oferă servicii victimelor;
- Suplimentarea numărului poliţiştilor însărcinaţi cu anchetarea traficului de persoane (apare și în raportul precedent);
- Sancţionarea penală a firmelor de recrutare a forței de muncă care contribuie la traficul de persoane (apare și în raportul precedent);
- Acordarea de consiliere juridică competentă şi protecţie în instanţe pentru victime;
- Inspectorii în muncă să dețină autoritatea legală de a efectua inspecţii neanunţate pe toate şantierele (apare și în raportul precedent);
- Lărgirea eforturilor de formare a anchetatorilor, procurorilor şi judecătorilor implicaţi în dosare de trafic de persoane (apare și în raportul precedent);
- Nu în ultimul rând, modificări legislative au împiedicat urmărirea penală şi au condus la impunitatea unor oficiali complici în infracţiuni de trafic de persoane, mai subliniază raportul.