Statul român cheltuieşte tot mai mulţi bani cu salariile personalului din instituţiile publice, atât ca sumă brută, cât şi ca procent din PIB, în timp ce investiţiile absorb de aproape şase ori mai puţin. Bugetarii câştigă mai bine decât cei din mediul privat şi deţin o pondere importantă în numărul total al lucrătorilor, ceea ce situează România într-o tendinţă contrară Uniunii Europene, unde sectorul concurenţial are angajaţi mai numeroşi şi recompensaţi cu sume atrăgătoare. Experţii în resurse umane consideră că aceste probleme pot fi rezolvate numai prin decizii politice, iar specialiştii în macroeconomie recomandă chiar îngheţarea salariilor.
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a publicat execuţia bugetului general consolidat pentru perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2019.
Cheltuielile totale, în valoare de 198,2 miliarde de lei, sunt cu 14,7% mai mari decât în perioada similară a anului precedent. Acestea reprezintă 19,2% din Produsul Intern Brut (PIB). Pentru comparaţie, în urmă cu doi ani, între 1 ianuarie şi 31 iulie 2017, procentajul era de numai 17,9% din PIB, cu 1,3 puncte procentuale mai puţin.
Lefurile înghit o treime din venituri
Cheltuielile cu personalul din instituţiile publice au reprezentat, în primele şapte luni ale acestui an, circa 33% din veniturile bugetare totale, care au însumat 180,1 miliarde de lei, reprezentând 17,5% din PIB, nivel aproximativ similar celui din aceeaşi perioadă a anului 2017, când veniturile au fost de 17,3% din PIB. În intervalul 1 ianuarie – 31 iulie 2019 a fost înregistrată o majorare a veniturilor de 12% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după ce în primele şapte luni din 2017, avansul fusese de numai 9%.
Investiţiile urcă, dar rămân mici
Cheltuielile cu personalul înregistrează 59,8 miliarde de lei, în urma unei creşteri destul de ridicate, 21,5% în primele şapte luni ale acestui an, faţă de acelaşi interval din 2018. Aceste cheltuieli echivalează cu 5,8% din PIB, cu 1 pp mai mult decât în 2017, când nivelul a fost de 4,8% din PIB. Cheltuielile de capital, ceea ce înseamnă investiţiile statului, au urcat într-o proporţie mai mare, 23%, în primele şapte luni din 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dar au atins numai 10,2 miliarde de lei, o sumă încă infimă comparativ cu banii absorbiţi de angajaţii bugetari. Astfel, cheltuielile de capital au atins 1% din PIB, faţă de numai 0,6% din PIB în intervalul de timp 1 ianuarie – 31 iulie 2017.
1,2 milioane de angajaţi lucrau în sectorul bugetar la sfârşitul lunii aprilie, reprezentând 1/4 din totalul lucrătorilor la nivel naţional, în timp ce media UE este de 1/6.
La sfârșitul lunii aprilie, la nivel național erau aproximativ 63 de bugetari la mia de locuitori, potrivit statisticilor oficiale.
Cel mai bine ar fi să stopăm creşterea salariilor pentru doi ani. Asta ar uşura mult ajustarea pe care o va impune inevitabila recesiune.
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu
Diferenţa care continuă să crească
Bugetarii câştigă mult mai mulţi bani decât angajaţii din mediul privat. Diferenţa dintre cele două sectoare a crescut destul de puternic în perioada 2017-2019, conform celor mai recente date publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP). Astfel, salariul mediu brut în sectorul bugetar este estimat pentru anul acesta la 6.904 lei pe lună, după creşteri de 24,4% în 2017, 43,1% în 2018 şi 22,8% în 2019. Pentru următorii trei ani sunt prognozate majorări de 8,2%, 6,9% şi 6,4%, nivelul urmând să ajungă la 8.497 lei în 2022. În mediul privat, salariul mediu brut pe 2019 se cifrează la 4.776 de lei, după avansuri de 12,2% în 2017, 37,1% în 2018 şi 13,8% anul acesta. Potrivit CNSP, în anii care vin sunt aşteptate creşteri de 7,2%, 7,3% şi 7,1%, până la un nivel de 5.885 lei în 2022. România este ţara cu cel mai mare raport între salariul mediu din administraţia publică şi cel mediu pe economia naţională din UE: 1,65, faţă de media comunitară de 1,18, conform datelor Eurostat.
Injustiţia socială, mai greu de îndurat decât sărăcia
Structura salariilor creează nemulţumiri atât în rândurile angajaţilor din mediul privat, care câştigă mai puţin decât bugetarii, cât şi bugetarilor care sunt mai prost plătiţi decât alţi angajaţi din sectorul public, ne-a declarat specialistul în resurse umane George Butunoiu. Acesta a adăugat că potrivit studiilor internaţionale, omul are o rezistenţă mai scăzută la injustiţia socială decât la foame, frig sau alte situaţii neplăcute. „Această problemă, a injustiţiei sociale, nu poate fi rezolvată decât de factorul politic”, spune Butunoiu. El a arătat că un principiu de bază în gestionarea resurselor umane pleacă de la realitatea că oricine poate munci mai puţin sau mai prost fără să fie pedepsit, o va face. „La o firmă privată, salariile pot fi stabilite pe baza performanţelor, însă la instituţiile publice, este o iluzie să credem că poate fi aplicat un astfel de algoritm. Dacă guvernul actual consideră că medicii sunt mai importanţi decât profesorii, medicii primesc salarii mai mari, iar dacă un alt guvern va acorda o mai mare importanţă profesorilor, atunci profesorii vor fi mai bine plătiţi. Şi sub acest aspect, totul ţine de decizia politică şi e normal să fie aşa”, a menţionat expertul.