Ei vor ca România să nu mai aștepte confirmarea scrisă a Rusiei pentru virarea cotizațiilor CAS, ca să fie trecute ca plătite, din oficiu, în dosarele de pensie respective. Legea a picat la Senat. După ce niciun parlamentar PNL, coleg cu inițiatori, nu a votat-o. În schimb, proiectul a fost votat de PSD și de doi senatori AUR.
Cei 14 parlamentari PNL care au depus propunerea legislativă privind completarea legii 2683/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt Rodica Luminița Barcari, Vasile Aurel Căuș, Ioan Cupșa, Florian Emil Dumitru, Angelica Fădor, Elena Hărătău, Janos Kiss, Norbert Marșalic, Dumitru Marculescu, Ervin Molnar, Olivia Diana Morar, Oana Marciana Ozmen, Tudor Polak și Vetuța Stănescu.
Potrivit expunerii de motive semnate de aceștia, perioadele de timp în care persoanele care au desfășurat activități profesionale sau de cercetare, detașate de statul român, în baza unui contract încheiat de Institutul Unificat pentru Cercetare Nucleară din orașul Dubna, din regiunea Moscova, Federația Rusă „trebuie să fie considerate stagiu de cotizare și de vechime în muncă asimilată”.
Liberalii citați susțin că România este membru al acestui institute din orașul Dubna începând din anul înființării, respectiv din 1956. „În prezent, Ministeru Cercetării, Inovării și Digitalizării a suspendat participarea României la activitățile din cadrul Institutului Dubna, începând cu data de 1 iunie 2022, datorită invadării Ucrainei de către Federația Rusă”, se arată în această expunere de motive.
Pensii incerte
Conform statutului Institutului Unificat de Cercetări Nucleare, ratificat de Parlamentul României prin Legea nr. 49/1994, există drepturi și obligații asumate între România și Federația Rusă cu privire la asigurarea de personal și la finanțare. „Reglementarea actuală a Legii 263/2010 este destul de vagă și interpretabilă în situația cercetătorilor români în domeniul fizicii nucleare detașați de statul român, prin Ministerul Cercetării, la Institutul Unificat de Cercetări Nucleare Dubna, perioadă de timp în care nu au fost achitate prin stopaj la sursă contribuțiile sociale, deoarece drepturile salariale nu sunt achitate de nicio instituție din România, ci de Institutul Dubna, motiv pentru care nu se sunt aplicabile dispozițiile legale în materia asigurărilor sociale aplicabile pe teritoriul național de a se reține și achita la bugetul asigurărilor sociale cota de 25 la sută din venitul brut, pe considerentul că persoanele în cauză nu au realizat venituri în România, ci pe teritoriul Federației Ruse”, menționează parlamentarii liberali.
Inițiatorii mai susțin că, pentru această situație de fapt, se poate pune sub semnul incertitudinii dreptul de pensie al persoanelor care se află într-o asemenea ipostază, deși au avut raporturi juridice de muncă încheiate pentru perioadele de timp cât au fost detașate la Institutul Dubna, când vor îndeplini condițiile pentru acordarea unei pensii pentru limită de vârstă, iar, „pentru a preîntâmpina astfel de situații nemeritate, se impune o inițiativă legislativă”.
Obligațiile României, într-o convenție semnată cu URSS, în 1960
Concret, din calitatea de stat membru al Institutului, România are obligații atât financiare, cât și științifice de cercetare, constând în plata unor cotizații financiare anuale, dar și în detașarea unor cercetători români, propuși de reprezentantul împuternicit al Guvernului României la Institutul din Dubna. Din momentul în care își încep stagiul de cercetare, care se poate prelungi din doi în doi ani, activitatea științifică se efectuează exclusiv pe teritoriul Federației Ruse, motiv pentru care sunt incidente dispozițiile Convenției privind colaborarea în domeniul prevederilor sociale dintre România și fosta URSS, semnată la 24 decembrie 1960, prevederi care se aplică, în prezent, între România și Federația Rusă în vederea stabilirii drepturilor la pensie în sistemul public de pensii din România.
„Potrivit acestei Convenții, la acordarea pensiilor se ia în considerare, în întregime, vechimea în muncă și perioada de activitate asimilată cu vechimea în muncă pe teritoriul ambelor state semnatare, motiv pentru care, la stabilirea pensiei, se valorifică și perioadele de timp în care persoana în cauză a desfășurat o activitate profesională pe teritoriul celuilalt stat semnatar al Convenției”, mai arată inițiatorii.
Fără confirmarea scrisă a Moscovei
Prin legea propusă, se dorește crearea unui instrument normativ național pentru ca dreptul la pensie cuvenit persoanelor în cauză să nu mai fie condiționat de existența, la dosarul de pensie, a unei confirmări scrise din partea organelor competente de pe teritoriul Federației Ruse, „care este extrem de greu de obținut, poate chiar imposibil, mai ales acum, în aceste momente dificile”.
Liberalii semnatari arată că această propunere legislativă „nu are niciun impact financiar semnificativ pentru bugetul asigurărilor sociale, având în vedere că numărul beneficiarilor acestei inițiative este extrem de mic, de până la zece persoane, ce vor îndeplini condițiile de pensionare eșalonat, și nu în viitorul apropiat, iar perioada de vechime în condițiile arătate reprezintă o mică parte din stagiul total de cotizare al fiecăruia”.
Toți liberalii prezenți în plenul Senatului au votat împotrivă
Proiectul de lege a beneficiat de avize pozitive, dar cu observații din partea Consiliului Legislativ și a Consiliului Economic și Social. Pentru că legea propune recunoașterea perioadelor în care persoanele care au desfășurat activități profesionale sau de cercetare, detașate de statul român în baza unui contract încheiat cu Institutul Unificat de Cercetare Nucleară din Rusia ca stagiu de cercetare, consiliile avizatoare arată că, pe de o parte, trebuie consultat Ministerul Afacerilor Externe și, pe de altă parte, este necesar ca propunerea legislativă să aibă în vedere toate persoanele care au un stagiu de cotizare sau asimilat, nu doar cei detașați la Dubna.
Reprezentantul Guvernului a transmis, însă, Comisiei pentru Buget-Finanțe din Senat, că, în legislația din domeniul pensiilor, este reglementată posibilitatea recunoașterii stagiilor de cotizare realizate în condițiile statuate prin instrumente juridice cu caracter internațional la care România este parte.
Comisia pentru Buget din Senat a transmis plenului, la 24 mai 2023, un raport de respingere a legii. Legea a picat, în 30 mai 2023, la vot, în Senat. Culmea, deși este vorba despre o inițiativă a parlamentarilor liberali, niciun senator PNL nu a votat pentru ea. Au votat, în schimb, 2 senatori AUR, 34 senatori PSD și 2 senatori neafiliați. În prezent, inițiativa se află pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional.