Cheltuirea fără bază legală a unor sume din bugetul DIPI, condensată în acuzații de abuz în serviciu și deturnare de fonduri, reprezintă substanța dosarului 20/P/2016 întocmit de DNA prin care au fost trimiși în judecată Gabriel Oprea și patru ofițeri cu funcții din conducerea DIPI, structura cu atribuții de serviciu secret din cadrul Ministerului de Interne. Rechizitoriul întocmit de procuroarea Florentina Mirică și avizat de Gheorghe Popovici, șeful Secției de combatere a corupției, devenit lectură publică, relevă o multitudine de date extrem de interesante atât despre modul de lucru al anchetatorilor, cât și despre organizarea și relațiile din interiorul unui serviciu de informații. El a deschis calea pentru scoaterea din funcție și a ministrului Tobă, succesorul lui Oprea.
Scrierea procurorilor ne introduce în ,,orașul interzis”, teritoriul ocupat de ,,acoperiți”, persoanele cu identități mereu schimbătoare și secrete. Problema principală urmărită de luptătorii anticorupție din DNA a fost să dezlege ițele achiziției limuzinei Audi 8 în care se deplasa ministrul Gabriel Oprea în seara fatală pentru ofițerul atașat coloanei oficiale.
În octombrie 2015, în interiorul Direcției de Informații și Protecție Internă se desfășura un control cerut încă din 2014 de secretarul de stat Nicolae Gheorghe privind cheltuirea banilor pentru acțiuni operative. Comisia, formată din trei ofițeri din compartimentul de control, găsise câteva nereguli care nu puteau fi ,,acoperite” cu acte și încadrate la măsuri operative de protecție. Odată cu schimbarea Guvernului și plecarea lui Gabriel Oprea din minister, cei trei controlori devin mai insistenți pentru a încadra cheltuielile la pagube în răspunderea unor persoane. Echipa celor trei intră în conflict cu echipa de conducere a DIPI care ceruse chiar distrugerea unor acte de control.
Controlorii devin denunțători într-o sâmbătă
În 9 ianuarie 2016, cei trei ofițeri-controlori se prezintă la DNA și depun denunțuri penale în cazul respectiv. Ziua aleasă pentru acest act decisiv în ,,externalizarea problemei fondurilor” prin declanșarea anchetei DNA a fost sâmbăta, când nu se observa lipsa lor de la serviciu. Denunțătorii primesc nume conspirative - Mihalcea Ionel, Ionescu Claudiu, Manea Victor. Ordonanța procurorului avizează în aceeași zi, sâmbătă, 9 ianuarie, ,,folosirea în cauză pe o perioadă de 60 de zile, de la 9.01.2016 până la 6.03.2016, a colaboratorilor cu identitate acoperită Ionescu Claudiu, Mihalcea Ionel, Manea Victor, precum și participarea acestora la anumite activități” (citat din rechizitoriu). După 3 februarie 2016, procurorii mai introduc în acțiune încă trei ,,colaboratori cu identitate acoperită”. Suplimentarea de forțe cu Albu, Dunca, Munteanu era menită să anihileze acțiunea de control pentru protecția informațiilor clasificate ordonat în 25 ianuarie 2016 de conducerea DIPI care mirosise operațiunea de penetrare lansată prin denunțători. Lupta era însă pierdută...
Amenințări externe confirmate de SRI, justificare pentru limuzină
Nicolae Gheorghe, fost secretar de stat, inculpat în dosar, declară procurorilor că ministrul a solicitat protecția prin noua structură DDP (Diviziunea Protecție Personal), înlocuind astfel SPP, în plus evitând ,,dezavantajul de a deconspira mijloace și metode de lucru față de personalul SPP” (pag. 49 rechizitoriu). Un risc de securitate care a justificat măsura asigurării unui echipaj propriu de transport era acela că ,,ministrul se afla în atenția unui ofițer de informații al unui serviciu de informații străin ostil statului român. Acest risc a fost semnalat de DGIA și confirmat de SRI, iar DIPI a conlucrat cu aceste instituții pentru gestionarea riscului” (pag. 49 rechizitoriu). Unui obiect personal al ministrului i-a fost atașat un dispozitiv GSM și contul de mail spart. Limuzina Audi 8 a fost cumpărată conspirat cu 410.000 lei prin intermediul șefului DPP. Mașina respectivă a intrat în patrimoniul DIPI prin donație de la acel ofițer.
Colaborarea instituțională dintre MAI, SRI, DNA a fost lovită de procurori prin spargerea prieteniilor dintre șefii lor care se întâlneau frecvent la un pahar de vorbă
Carieră impecabilă în SRI, ruptă pentru cadouri. Asul contraspionajului, inculpat
Dosarul scoate din joc nume grele
Gabriel Oprea și-a dat demisia din funcțiile politice și nu mai reprezenta o miză la momentul declanșării dosarului. Este plin de conținut capitolul ,,Circumstanțe personale ale inculpaților” din care rezultă prin portretizări și date profesionale comportamentul ofițerilor care au condus DIPI.
Reținem spicuiri din caracterizarea inculpatului Nicolae Gheorghe, chestor principal, care a avut ,,o atitudine relativ cooperantă și nesinceră... a refuzat să pună la dispoziția procurorului documentele solicitate, negând săvărșirea infracțiunilor”. Inculpatul are o vechime de 20 de ani în SRI, unde a lucrat în contraspionaj, cu funcții de conducere în contraspionajul economic, criminalitate transfrontalieră, combaterea terorismului, apărarea Constituției. S-a specializat în activități de recrutare și lucru cu surse secrete umane, acțiuni informativ-operative, inclusiv din categoria celor speciale, cum ar fi infiltrarea, joc operativ, dezinformare, crearea și utilizarea de platforme operaționale complexe și activitatea în regim acoperit. Caracterizarea continuă cu alte merite: cooperări cu servicii străine - SUA, Anglia, Germania, Olanda, Israel, China. În cadrul acestor cooperări a derulat operațiuni comune, inclusiv în ce privește recrutarea de surse secrete umane, dirijarea și marșrutizarea de surse secrete umane (n.n.!!). În SRI a avut salariu de merit, spor pentru salariu de merit, și toate gradele le-a obținut prin avansare înainte de termen (pag. 134 rechizitoriu).
Cu o asemenea biografie, ,,căderea” pentru o cravată italienească de 160 de euro decontată ministrului Oprea pare programată, iar avansarea la DIPI în 2014 miroase a scăpare de un concurent la funcțiile mari la comandă în SRI.
Nicolae Gheorghe, șeful DIPI, nu acceptă acuzațiile.