În primele trei luni (trimestrul I) din 2020, importurile de produse agroalimentare și băuturi ale României au însumat 2,1 miliarde de euro, cifră care reprezintă un record al perioadei postdecembriste și este dublă față de cea din intervalele similare ale anilor de criză 2009-2010. De asemenea, ponderea de 10% a alimentelor în totalul importurilor este un record istoric; la fel, și creșterea trimestrială cu peste 15% a acestor achiziții nu a mai fost întâlnită în seriile de date din ultimii 30 de ani, reiese din statisticile oficiale analizate de Jurnalul.
Detaliat, importurile de alimente au însumat, în primele trei luni din acest an, 1,93 miliarde de euro, iar cele de băuturi - 189 de milioane de euro, suma acestora fiind de 2,1 miliarde de euro, arată datele comunicate ieri de Institutul Național de Statistică (INS). Asta după ce, în 2019, România obținuse producții de top la nivel european, la mai multe sortimente agricole. Spre exemplu, la porumb și floarea-soarelui, țara noastră s-a situat pe primul loc în UE, iar la grâu și cartofi am ocupat locul al patrulea.
De cealaltă parte, exporturile agroalimentare din trimestrul I 2020 au fost de 1,7 miliarde de euro, rezultând astfel un deficit comercial importuri/exporturi de 400 de milioane de euro la această categorie, în ușoară scădere față de decalajul din perioada similară a anului trecut.
Efectele se văd în portofel
Efectele acestor importuri agricole s-au văzut cel mai clar în portofelele românilor: pe fondul puseelor de curs la euro și dolar (valute pe care noi cumpărăm mâncarea din străinătate), alimentele au dominat topul scumpirilor. În trimestrul I 2020, când media generală - rata inflației - fusese de 1,1%, fructele, cartofii și legumele se scumpeau cu peste 10%, iar media pentru categoria mărfurilor alimentare prezenta o majorare cu peste 3% a prețurilor.
Deficitul comercial, presiune pe leu
Per total, potrivit INS, în perioada ianuarie-martie 2020, exporturile României au însumat 17 miliarde de euro, iar importurile - 21,5 miliarde de euro rezultând astfel un deficit al balanței comerciale de aproape 4,5 miliarde de euro. Acest decalaj a fost mai mare cu peste 730 de milioane euro față de cel din perioada similară a anului trecut. Deficitul comercial este principalul factor de depreciere a leului, atât față de euro, cât și față de dolar, câtă vreme România înregistrează decalaje și față de țările din UE (de unde cumpărăm cu euro), dar și față de țările din afara UE (de unde importăm cu dolari SUA). Ca dovadă, leul s-a depreciat puternic în primul trimestru, trecând pragul de 4,8 față de euro, respectiv 4,5 față de dolar.
În primul trimestru din 2020, importurile de alimente și animale vii au crescut cu 16,1% față de aceeași perioadă din 2019, iar cele de băuturi și tutun - cu 18,4%.