Klaus Iohannis a intrat, cu acte, în campania electorală pentru alegerile europarlamentare din data de 26 mai. Preşedintele şi-a trimis purtătoarea de cuvânt, Mădălina Dobrovolschi, să comunice faptul că a fost semnat, ieri, decretul de convocare a referendumului consultativ, pe probleme de justiţie, şi a făcut cunoscute cele două întrebări la care Klaus Iohannis se gândeşte de mai bine de doi ani. Jocul electoral al preşedintelui va costa bugetul statului 37 de milioane de euro, iar rezultatul demersului este complet inutil, temele abordate fiind grav afectate de neconstituţionalitate.
Prima întrebare cu ajutorul căreia Klaus Iohannis intenţionează să scoată votanţii PNL din case la alegerile europarlamentare este “Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”. Iar cea de-a doua, mult prea complicată pentru o întrebare la care se răspunde cu “DA” sau cu “NU”, sună în felul următor: “Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.
Ambele întrebări încalcă flagrant prevederile constituţionale. Prima, referitoare la amnistie şi graţiere, urmăreşte un răspuns care să înfrângă prevederea constituţională a acordării acestor acte de clemenţă. Iar prin limitarea acestui drept pentru infracţiunile de corupţie se încalcă principiul constituţional potrivit căruia toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii. De altfel, cetăţenii sunt chemaţi de preşedinte să-şi dea cu părerea într-un domeniu în care nu au dreptul, conform Constituţiei. Fapt certificat şi de articolul 74, alineat 2, care prevede că “nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea”.
În legătură cu limitarea dreptului Guvernului de a emite OUG-uri, şi această întrebare vine în conflict cu articolele 108 şi 115 din Constituţie
Chiar şi validat, referendumul nu va putea opera modificări
Dincolo de caracterul profund neconstituţional al temelor supuse consultării populaţiei în data de 26 mai, există şi un caracter al inutilităţii totale a acestui demers. Preşedintele a convocat referendum, în temeiul articolului 90 din Constituţie, ceea ce înseamnă că este un referendum consultativ, care nu poate obliga Parlamentul să opereze modificări, în sensul votului exprimat, în cazul în care ar fi validat. Pentru a putea opera aceste modificări, trebuie revizuită însăşi Constituţia. Iar, pentru revizuirea Constituţiei, este necesar ca Parlamentul, Guvernul sau un anumit număr de cetăţeni să strângă semnături în sensul acestui demers.
Este foarte posibil ca, dacă acest referendum va trece, preşedintele să-şi pregătească şi campania electorală pentru alegerile prezidenţiale de la finalul acestui an, prin forţarea unui alt referendum, de această dată constituţional, pentru revizuirea Legii Fundamentale. Până atunci, însă, lucrurile stau clar, Guvernul trebuie să scoată din vistierie 37 de milioane de euro, pentru a-i finanţa lui Klaus Iohannis acest referendum inutil. Iar, conform AEP, urmează să fie tipărite două buletine de vot, câte unul pentru fiecare întrebare adresată.
Argumentele unui fost judecător
Situaţia a fost explicată şi de către fostul judecător al CCR, Toni Greblă, actualul secretar general al Guvernului. Acesta susţine că referendumul este convocat, în pofida recomandărilor făcute atât de Curtea Constituţională, cât şi de Comisia de la Veneţia, care îndeamnă la nesuprapunerea consultării populaţiei cu un scrutin de alegeri, pe de o parte, şi la adresarea unor întrebări care să nu creeze confuzie. Mai mult, Toni Greblă arată că referendumul este inutil, deoarece întrebările adresate pot avea operatibilitate numai dacă se modifică Constituţia. Şi, nu în cele din urmă, că întrebările încalcă, în actuala conjunctură constituţională, prevederile Legii Fundamentale.