După ce s-a gândit aproape doi an dacă organizează sau nu un referendum, Klaus Iohannis lasă să se înțeleagă că este “aproape hotărât” să demareze acest proiect, fix în campania electorală pentru alegerile europarlamentare. Însă nu s-a decis încă pe ce temă îl va face, Mai multe ONG-uri au sărit, ieri, cu propuneri legate, evident, de agenda politică a USR-PLUS și a grpărilor #rezist. Anume justiția. Cât de legal, moral și constituțional este un asemenea demers, vom încerca să deslușim în cele ce urmează.
Klaus Iohannis și-a justificat, marți seară, intenția de a organiza un referendum consultativ, odată cu alegerile europarlamentare din 26 mai, pritr-o argumentație mai mult decât periculoasă. “Faptul că s-a ajuns la un accident democratic cu un guvern de tip proxy, cu un partid care a câștigat pur și simplu niște alegeri și crede că posedă România, arată că ne-am relaxat prea repede sau am crezut prea repede că politica nu ne privește. (…) Acum nu e prea târziu, dar dacă mai stă un pic, s-ar putea să fie prea târziu. Eu sunt aproape hotărât să convoc referendum pentru data de 26 mai, când avem alegeri europarlametare. Aproape. Lăsați-mi o marjă care se datoreză nevoii unei analize aprofundate. Nu vreau să facă eu un referendum pentru ceva anume. (…) De o săptămână încoace lucrăm foarte, foarte intens”, a declarant Klaus Iohannis.
Trecând peste faptul că motivația invocată este antidemocratică, intenția președintelui este aceea de a capitaliza electoral, în vederea alegerilor prezidențiale din toamna acestui an, folosindu-se de alegerile pentru Parlamentul European. Toate sursele politice vorbesc despre un referendum care are legătură cu tema preferată a lui Iohannis, a Opoziției și a grupărilor #rezist, denumite “societate civilă”, respectiv “justiția”.
“Societatea civilă” a năvălit cu propuneri
Acest lucru este certificat de faptul că, ieri, nu mai puțin de 22 de ONG-uri au adresat Corocenilor o scrisoare deschisă în care cer președintelui să declanșeze referendumul pe tema justiției, în care să fie pusă una sau mai multe întrebări, printre care și aceea care a făcut obiectul campaniei USR de strângere de semnături, supra-numită “Fără penali în funcții publice”. Una dintre propuneri este aceea a formulării întrebării “Sunteți de acord cu înăsprirea legislației penale pentru infracțiunile de corupție și de serviciu?”. Întrebarea este caducă, având în vedere că România are una dintre cele mai aspre legislații în materia penală din UE, iar, la capitolul infracțiunilor de serviciu, cum ar fi “abuzul în serviciu”, multe state nici nu au o asemenea prevedere în legislație.
O a doua întrebare este aceea dacă cetățenii “sunt de acord ca persoanele condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție să nu poată fi alese în organele administrației publice locale și centrale, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării?” O întrebare care încalcă prevederile Constituției și ale Convenției CEDO. În prezent, conform articolului 37 din Constituție, orice persoană are dreptul de a fi aleasă, cu excepția celor care au primit condamnări definitive și care, pe lângă pedeapsa principală, și pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi. Iar această interdicție, așa cum prevede articolul 66 din Codul penal, operează pe o perioadă de la unu la cinci ani.
În fine, o altă întrebare propusă președintelui de “societatea civilă” se referă la legile justiției și codurile penale, care să poată fi adoptate de Parlament, numai cu voie de la Uniunea Eurpeană. CCR a precizat, deja, în cuprinsul mai multor decizii recente, că recomandările Comisiei de la Veneția, ale MCV sau ale altor organisme internaționale nu sunt obligatorii și nu pot avea niciodată acest caracter.
PSD: este o temă parazită
Purtătorul de cuvânt al PSD, Lia Olguța Vasilescu, a precizat, legat de acest subiect, că la partid nu s-a discutat pe această temă. “Eu zic să-l lăsăm pe preşedinte să şadă şi să cugete liniştit, aşa cum cugetă dumnealui de fiecare dată. Nu avem ce să comentăm deocamdată pentru că e aşa cum v-am spus şi dumneavoastră aproape hotărât aşteptăm să fie în sfârşit bărbat hotărât, să vină să spună care este întrebarea pentru acest referendum şi abia atunci vom comenta, deocamdată nu avem ce să comentăm pentru că e lansată în spaţiul public încă o temă parazitară de dezbatere", a declarat Lia Olguţa Vasilescu.
La rândul său, vicepreedintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, este de părere că Iohannis ar trebui să se gândească mai repede la întrebarea de la Referendum, ca să nu i se termine mandatul. “E o temă parazită, o temă care nu are legătură cu campania pentru Parlamentul European”, a conchis Iordache.
Lucian Bolcaș: Întrebarea ar trebui să se axeze pe abuzuri
Avocatul Lucian Bolcaș a precizat, pentru “Jurnalul”, că referendumul pe teme de justiție la care se gândește președintele nu are nicio noimă. “Președintele va face asta doar pentru că Parlamentul, în înțelepciunea lui, a modificat legea pentru a-i permite președintelui să pună orice întrebare vrea el la un referendum”, ne-a declarat celebrul avocat. Acesta a adăugat că, “la ora actuală, Iohannis încearcă să găsească o soluție pentru a-și satisfice electoratul. Eu i-aș propune o întrebare, anume dacă cetățenii vor să se continuie lupta împotriva corupției, prin încălcarea drepturilor și libertățior fundamentale, prin distrugerea de destine și prin abuzuri, ca până acum, sau dacă vor o luptă anticorupție bazată doar pe lege și pe Constituție?”.
Lucian Bolcaș subliniază că un referendum nu poate să impună adoptarea unor legi organice, iar demersul lui Klaus Iohannis este o veritabilă manieră electorală de care acesta se folosește, pentru a atrage voturi la alegerile europarlamenare în favoarea PNL.
Președintele susține nevoia acestui referendum prin faptul că, în 2016, a avut loc un “accident democratic” și că “un partid politic a câștigat niște alegeri”