Înlocuirea stării de urgență cu starea de alertă, începând cu data de 15 mai, anunțată cu pompă atât de președintele României, cât și de premier, riscă să fie aruncată în aer. Avocatul Poporului, care a atacat la CCR și Ordonanța de Urgență care instituie starea de alertă, precum și ordonanța care a modificat aceste reglementări, a sesizat Curtea Constituțională cu excepție de neconstituționalitate și cu privire la actul normativ care face referire la instituirea stării de alertă. În esență, noua sesizare critică faptul că la nivelul unor funcționari din cadrul Comitetului pentru Situații Speciale de Urgență se pot lua măsuri de restrângere a unor drepturi și libertăți constituționale, fără a se preciza ce anume drepturi sau pe ce perioadă, cu încălcarea Legii Fundamentale.
Noua excepție de neconstituționalitate vizează OUG nr. 21/2004, privind Sistemul Național al Managementului Situațiilor de Urgență, aprobată prin Legea nr. 15/2004, prin care Renate Weber apreciază că delegarea unor atribuții de legiferare către autorități administrative, având ca finalitate restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale încalcă principiul separației puterilor în stat, dar și prevederile conform cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. „Ordonanța nu respectă principiul previzibilității legii, prin definirea defectuoasă a «stării de alertă», neprevăzută de Constituție. Legea prevede că se pot lua de către organele administrative orice măsuri, deci inclusiv de restrângere a exercițiului unor drepturi, deși art. 53 din Constituție prevede clar că aceste lucru poate fi făcut numai prin lege”, precizează Avocatul Poporului.
Doar Parlamentul poate dispune, prin lege
Astfel, în lipsa prevederii unui termen pentru care se poate dispune starea de alertă, se ajunge în ipoteza în care restrângerea temporară a exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale capătă caracterul unei îngrădiri permanente, aducând atingere însuși dreptului, ceea ce este contrar Constituției. „Parlamentul și, prin delegare, Guvernul au competențe de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală. Autoritățile aministrației publice nu au o asemenea competență, misiunea lor fiind doar aceea de a asigura executarea legilor”, mai arată Avocatul Poporului.
Sesizarea Avocatului Poporului a fost înregistrată, tot ieri, pe rolul Curții Constituționale, având numărul 564D/2020.
Alerta se instituie când intervine o situație neprevăzută
Starea de alertă este o măsură inferioară ca și duritate a stării de urgență. Ea nu este instituită prin decret prezidențial și nu este suspusă aprobării Parlamentului. Măsurile care intră în sarcina autorităților administrației publice locale și centrale sunt definite, în cuprinsul OUG 21/2004, modificată și completată, la modul general, nu au o acoperire temporală și lasă la latitudinea acestor autorități să dispună limitarea sau restrângerea unor drepturi constituționale. Nu este însă precizată lista drepturilor care pot fi îngrădite și nici temeiul constituțional prin care se poate face acest lucru. Starea de alertă se poate institui doar atunci când intervine o situație excepțională, neprevăzută, cum ar fi apariția unei calamități sau a unui sinistru, chiar și de ordin medical. În privința epidemiei de COVID-19, nu se poate vorbi despre o situație neprevăzută, începând cu 15 mai 2020, deoarece această dată reprezintă finalul perioadei de 60 de zile de stare de urgență, decretată din acest motiv.
Avocatul Poporului a pregătit o nouă „nucleară” pentru Guvernul Orban