După ce deficitul bugetului i-a explodat în față Guvernului Orban, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, vrea să ne arate cu tot dinadinsul că negrul este de fapt alb. Creșterea abruptă a decalajului dintre cheltuieli și venituri nu are legătură cu criza, așa cum sugerează finanțistul-șef, pentru că în martie - prima lună de criză - nu a venit niciun leu dinspre Palatul Victoria către economia reală. În timp ce veniturile firmelor au scăzut dramatic, instituțiile publice și-au mărit toate cheltuielile, atât pe cele cu bunuri și servicii, cât și pe cele cu personalul. Pentru firme, în schimb, nici măcar la șomaj statul nu și-a deschis punga, bugetul înregistrând un excedent la acest capitol. Investitorii, însă, nu cred în povești: așa-zisele performanțe bugetare cu care se laudă administratorul banilor publici sunt deja penalizate de instituțiile bancare internaționale prin creșterea costurilor de finanțare.
Execuţia bugetului general consolidat pe primele trei luni ale anului 2020 arată un deficit de 18,06 miliarde de lei, potrivit Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Această sumă reprezintă un nivel de 1,67% din Produsul Intern Brut (PIB), fiind de peste trei ori mai mare decât cel raportat în primul trimestru al anului trecut, care a fost de 0,54% din PIB. Potrivit datelor oficiale, în intervalul ianuarie-februarie 2020, deficitul bugetului s-a cifrat la 0,73% din PIB, ceea ce înseamnă că în luna următoare (martie) decalajul practic s-a dublat.
Economistul Cristian Socol semnalează că în primele 5 luni ale mandatului Orban (noiembrie 2019 - martie 2020) deficitul bugetar a fost de 38 de miliarde de lei - „cât deficitul pe 11 luni din 2019 și cu 40% mai mare decât deficitul pe tot anul 2018; asta când încă nu începuse criza coronavirus”.
Fonduri a primit doar statul
Din execuția bugetară pe primele trei luni reiese că alocările de fonduri s-au îndreptat doar către cheltuielile statului cu combaterea crizei, nu și către sprijinirea economiei reale. Ca dovadă, bugetul pentru șomaj are un excedent de peste 320 de milioane de lei la trei luni, cu toate că rata șomajului a urcat cu un punct procentual în martie față de ianuarie, pe fondul crizei. Nu sunt puține plângerile care acuzau, după declanșarea crizei, că de la stat nu a intrat nimic pentru șomeri.
În martie, e adevărat, au fost adoptate ordonanțe, hotărâri și alte normative care prevăd facilități pentru firme, dar bani concreți nu au intrat efectiv în conturile beneficiarilor în trimestrul I. O arată chiar nota privind execuția bugetară, transmisă de Ministerul Finanțelor: „În cadrul bugetului general consolidat, majorările față de medie se înregistrează la nivelul administrației locale și al instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii, majorări determinate în special de plăți suplimentare realizate pentru prevenirea și combaterea pandemiei cu coronavirusul SARS-CoV-2”. De asemenea, „o creștere se reflectă și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 14% față de aceeași perioadă a anului anterior, determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat și pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu”, se mai arată în document.
Potrivit Ministerului Finanțelor, „în luna martie, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 154,7 milioane de lei pentru achiziționarea de produse - stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2”.
Cu toate acestea, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, consideră că măsurile adoptate de Guvern ajută economia. „Execuția bugetară demonstrează că am acționat corect și la timp”, a postat Florin Cîțu ieri, pe Facebook. El afirmă că „aceste măsuri s-au dovedit vitale pentru supraviețuirea economiei” și subliniază că luna viitoare vor veni cifre și mai bune. „Datele execuției bugetare pentru aprilie vor arăta că am avut un plan de salvare și mai ales vor arăta că planul a funcționat”, a mai scris Cîțu. „Nu ne oprim aici! România va ieși din această criză cu o structură a economiei, privată și de stat, modificată dar mai eficientă și mai competitivă”, promite șeful de la Finanțe.
Cresc costurile de finanțare
În același timp, dobânzile la care România atrage credite sunt în creștere. MFP a împrumutat circa 1,6 miliarde de lei cu scadența în trei ani (aprilie 2023), la un randament mediu de adjudecare de 3,84%, mai mare decât cel aferent unei emisiuni cu scadența în 32 de luni, din 15 aprilie, de 3,76%. Pentru titlurile cu scadența în aprilie 2023, băncile și ceilalți investitori din piață au depus oferte de 1,9 miliarde de lei, cifră ce depășește cu mult prospectul de 300 milioane de lei
Invenția lui Cîțu: „injecție prin rămânere”
„Am injectat bani în economie imediat”, a anunțat Florin Cîțu enumerând sumele „injectate” după cum urmează:
- 7,7 miliarde de lei rămași în economie prin amânarea plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada stării de urgență
- 3,17 miliarde de lei restituirile suplimentare de TVA
- 1 miliard de lei creșterea cheltuielilor de investiții
- 1 miliard de lei avansurile ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic.
Cheltuielile cu subvențiile au crescut doar în agricultură (unde se acordă de obicei), prin acordarea în avans a ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic.