Analiza FACIAS arată că, în timp ce alte state membre europene utilizează aceste reglementări pentru a-și proteja consumatorii și a-și moderniza infrastructura, în România, drepturile românilor rămân doar pe hârtie. FACIAS a solicitat fiecărui minister responsabil să publice comunicările purtate cu Comisia Europeană și să indice motivele pentru care directivele europene nu au fost transpuse nici până în prezent în legislația națională.
Topul ministerelor cu restanțe la implementarea directivelor UE arată astfel: Ministerul Finanțelor conduce lista cu 8 directive netranspuse, urmat de Ministerul Energiei cu 6, Ministerul Mediului cu 5 și Ministerul Economiei cu 2. De asemenea, există restanțe și la nivelul altor instituții: Ministerul Afacerilor Interne – 2 directive, Ministerul Justiției – 1, Ministerul Afacerilor Externe – 1.
Printre directivele cu termen depășit se numără Directiva 2023/1791 privind eficiența energetică, al cărei termen de transpunere a expirat la 11 octombrie 2025. Deși statul este obligat să renoveze anual peste 3% din suprafața clădirilor publice pentru a atinge standardul de emisii zero, întârzierea implementării privează cetățenii de beneficiile unor clădiri eficiente, cu un consum energetic minim.
În aceeași situație se află și Directiva RED III 2023/2413, crucială pentru independența energetică, unde, deși autoritățile pretind că au adoptat măsuri de transpunere, Comisia Europeană nu a emis avizul favorabil, semnalând o implementare incompletă sau defectuoasă. RED III impune un obiectiv obligatoriu la nivelul UE: minimum 42,5% din consumul total de energie să provină din surse regenerabile până în 2030 și urmărește ca Uniunea să devină independentă de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de acest termen.
Impactul inacțiunii guvernamentale lovește direct și în buzunarul românilor care apelează la credite. Directiva 2023/2225 privind contractele de credit de consum, care ar fi trebuit să fie în vigoare din 20 noiembrie 2025, oferă consumatorilor dreptul de retragere din contract în 14 zile, fără penalități. Deși proiectul se află formal în etapa de consultare publică, întârzierea transpunerii lasă cetățenii vulnerabili în fața unor decizii financiare luate sub presiune, fără acces la informații precontractuale standardizate și ușor de înțeles.
FACIAS cere identificarea celor responsabili pentru întârzierile în transpunerea directivelor UE, acțiuni care pot atrage penalități zilnice de zeci de mii de euro și sume forfetare de milioane de euro. Totodată, FACIAS avertizează că aceste sancțiuni vor fi achitate din bugetul public, deci din banii cetățenilor români, fapt inacceptabil într-un stat care ignoră implementarea unor beneficii europene, dar suportă costurile incompetenței administrative.