Toţi aceştia au în comun cel puţin un singur lucru: sunt greu, dacă nu chiar imposibil de extrădat. Mai mult, unele state au respins, deja, solicitările de extrădare formulate de autorităţile de la Bucureşti. Cu alte state, România nu are nici măcar încheiate tratate de extrădare, iar în anumite situaţii, autorităţile române poartă, de ani de zile, negocieri subterane pentru recuperarea “fugarilor”. Refuzul unora dintre state de a returna persoanele refugiate din România, ca urmare a proceselor penale iniţiate împotriva lor, ridică, însă, serioase semne de întrebare cu privire la modul în care sistemul juridic autohton este privit de sistemele omoloage. În cazul lui Sebastian Ghiţă, spre exemplu, autorităţile de la Belgrad au refuzat extrădarea şi se pregătesc să-i acorde chiar şi azil politic. Însă există şi alte nume sonore cerute de România, pentru care statele care îi găzduiesc amână să decidă dacă îi extrădează sau nu. Cine sunt aceste personaje, unde se ascund ele şi care sunt şansele statului român să le recupereze, urmează să aflăm în continuare.
Recent, sistemul denumit “Binom” şi-a luat o palmă grea de la aurorităţile sârbe. Curtea Supremă de Justiţie din Serbia a respins cererea autorităţilor de la Bucureşti privind extrădarea fostului deputat Sebastian Ghiţă şi a stabilit că acesta este eligibil pentru obţinerea azilului politic. Cuvântul final în acest sens va fi spus, însă, de către Ministerul de Interne de la Belgrad. Instanţa a admis că Sebastian Ghiţă este eligibil pentru azil politic în Serbia, ca urmare a acţiunilor de persecuţie la care a fost supus în ţara de origine, ca reacţie la exprimarea opiniilor politice. Sebastian Ghiţă este refugiat la Belgrad de la începutul anului trecut, el dispărând din ţară după ce a participat la o pertrecere organizată într-unul din sediile SRI.
Sebastian Ghiţă este una dintre ţintele predilecte ale fostului procuror DNA de la Ploieşti, Mircea Negulescu, zis “Portocală”, pe care acesta din urmă a promis că o să-l distrugă. Pentru a reuşi acest lucru, Negulescu, împreună cu fostul său şef, Lucian Onea, au fabricat martori şi probe într-un dosar, documente care au stat inclusiv la baza cererii de arestare preventivă a lui Sebastian Ghiţă şi la cererea de extrădare formulată în atenţia autorităţilor de la Belgrad.
Tot anul acesta, un alt stat a refuzat să expulzeze un român condamnat. Este vorba despre afaceristul clujean Ioan Bene, pentru care autorităţile din Italia au respins cererea de extrădare formulată de România. Ioan Bene deţine în proprietate un imobil în sudul Italiei, unde va executa o pedeapsă privativă de libertate decisă de către Curtea de Apel Cluj. Bene a fost condamnat la 3 ani şi 8 luni de închisoare pentru dare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi tentativă la spălarea de bani. Acesta s-a predat, în luna februarie, poliţiei italiene, precizând că a fost condamnat definitiv, în România, pentru fapte de corupţie, solicitând, însă, să execute pedeapsa în Italia. Procedura în cazul lui Ioan Bene arată că magistraţii italieni deduc din pedeapsa de 3 ani şi 8 luni perioada în care românul a fost arestat, iar restul de pedeapsă să fie executat în regim de arest la domiciliu, în Italia.
VIP-urile londoneze
Marea Britanie are, la rândul ei, doi români celebri care îşi aşteaptă extrădarea. Primul este omul de afaceri Puiu Popoviciu, condamnat în vara anului trecut la şapte ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul “Ferma Băneasa”. Acesta a plecat în Anglia încă dinainte ca instanţa să pronunţe sentinţa definitivă în această cauză.
Dosarul lui Popoviciu este unul cu atât mai ciudat, cu cât condamnarea vizează fapte legate de tranzacţionarea la un preţ subevaluat a unui teren de 224 de hectare de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) Bucureşti, prin care s-au produs prejudicii, spun procurorii în rechizitoriu, de peste 335 de milioane de lei statului şi aproape 620 de milioane de lei USAMV. Însă acest prejudiciu nu a fost stabilit şi de instanţa de judecată pentru că atât la fond, cât şi la apel nu s-a discutat depre prejudiciu. Latura civilă a acestui dosar-mamut a fost disjunsă, ea formând obiectul unui dosar separat care încă se judecă.
Puiu Popoviciu a fost reţinut la Londra, apoi eliberat pe cauţiune, iar la această oră autorităţile din România aşteaptă încă o decizie a instanţei cu privire la admiterea sau nu a cererii de extrădare formulate în cazul omului de afaceri. În România, Popoviciu a pierdut, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atât contestaţia în anulare, cât şi revizuirea sentinţei de condamnare.
Al doilea român “râvnit” de autorităţile judiciare de la Bucureşti şi care se află la Londra este omul de afaceri Alexander Adamescu, fiul defunctului Dan Grigore Adamescu, proprietarul ziarului “România Liberă”. Curtea de Apel Bucureşti a emis pe 6 iunie 2016 un mandat european de arestare pentru Alexander Adamescu, cercetat de procurorii anticorupţie pentru săvârşirea a două infracţiuni de dare de mită. În baza acestui mandat, având în vedere că Alexander Adamescu se află în Marea Britanie, a fost iniţiată procedura de predare a acestuia. Anul acesta, Alexander Adamescu a primit din partea judecătorilor britanici o decizie de extrădare, însă hotărârea magistraţilor din Londra a fost contestată cu apel. La finalul lunii martie, DNA anunţa că Alexander Adamescu a fost arestat preventiv după ce, în cadrul procedurii de executare a mandatului european de arestare, avocatul său a prezentat în instanţă un document neasumat de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP). "Din informaţiile primite de la autorităţile britanice a rezultat că, în cursul judecării procedurii de executare a mandatului european de arestare de către o instanţă din Marea Britanie, la data de 31 ianuarie 2018, apărătorii inculpatului Adamescu Bogdan Alexander ar fi prezentat în faţa instanţei de judecată din Londra un document care ar fi fost emis, în aparenţă, de o instituţie din România, respectiv Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Documentul nu a fost însă asumat de Administraţia Naţională a Penitenciarelor", arăta DNA. Ca urmare, pe 2 martie 2018, în cadrul procedurii de executare a mandatului european de arestare, instanţa de judecată din Londra a dispus faţă de Alexander Adamescu înlocuirea măsurii controlului judiciar cu cea a arestării preventive.
Hassan Awdi, în Liban, şi Boenică, în Iordania
Şi acestea nu sunt singurele cereri de extrădare formulate de România şi care nu au fost puse niciodată în practică de către autorităţie străine. Cazul omului de afaceri Hassan Awdi este exemplificator în acest sens. Condamnat în 2014 la opt ani de închisoare pentru falimentarea CFR Mesagerie, Awdi a fost localizat, cu ajutorul Interpol, în Liban. Concret, însă, România nu are şanse să pună mâna pe el, deoarece nu există semnat tratat de extrădare între România şi Liban. Iar lucrurile se complică şi mai mult, din moment ce Hassan Awdi are cetăţenie libaneză şi americană.
Oficial, nu se cunosc detaliile demersurilor făcute de România pentru aducerea acestuia în ţară, în vederea executării pedepsei. Neoficial, ofiţerii Interpol au comunicat cu acesta, dar şi cu autorităţile libaneze, pe lângă care au făcut o serie de diligenţe. Cert este că cererea formulată de Ministerul Justiţiei a fost respinsă, după ce ea a fost analizată în conformitate cu legislaţia din Liban.
Tot într-o ţară din Orientul Mijlociu se ascunde, de ani buni, şi interlopul Romeo Ursu, zis “Boenică”. Acesta s-a refugiat în Iordania încă din anul 2008, iar în 2014 a primit o pedeapsă de 10 ani şi trei luni de închisoare, pentru implicarea într-o reţea de falsificatori de carduri bancare. Între România şi Iordania nu există, de asemenea, încheiat un tratat de extrădare. Boenică nu-şi ascunde prezenţa în Iordania, el postând, frecvent, pe reţeaua de socializare Facebook, mesaje sfidătoare la adresa autorităţilor de la Bucureşti, care îl caută de mai bine de zece ani.
Lotul Schwartzenberg – Morgenstern – Mazăre
Oamenii de afaceri Elan Schwartzenberg, Avraham Morgenstern şi fostul primar al Municipiului Constanţa, Radu Mazăre, se află şi ei pe lista sistemului în ceea ce priveşte cererile de extrădare. Toţi aceştia sunt implicaţi în acelaşi dosar penal. Schwartzenberg a plecat din România încă din anul 2012, chiar în perioada în care a dispărut şi Codruţ Marta, dar şi când fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, a fost pus sub acuzare că a protejat o reţea de evazionişti din domeniul comerţului cu produse petroliere. În prezent, Elan Schwartzenberg se află în Israel. La începutul acestui an, DNA l-a trimis în judecată în dosarul privind construirea Campusului Henri Coandă din Constanţa.
Apropiat al lui Elan Schwartzenberg, omul de afaceri Avraham Morgenstern a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru evaziune fiscală. El s-a refugiat în Argentina, fiind reţinut la Buenos Aires. În ceea ce-l priveşte pe Radu Mazăre, condamnat şi el, pe fond, acesta se află, în prezent, în Madagascar. Acesta are acolo statutul de investitor şi, în baza acestuia, poate locui permanent pe teritoriul statului cu pricina. Mai mult, între România şi Madagascar nu există semnat tratat de extrădare. O cerere de expluzare nu poate fi acceptată decât în baza unei înţelegeri punctuale între autorităţile celor două state.
Alte două condamnate pentru care există puţine şanse să fie extrădate sunt Elena Udrea şi Alina Bica. Prima este stabilită în Costa Rica, unde va avea un copil, iar despre fosta şefă a DIICOT există informaţii potrivit cărora s-ar afla în Panama.
Marea Britanie, Serbia, Israel, Liban, Iordania, Argentina, Madagascar şi Costa Rica sunt doar câteva state care găzduiesc fugari celebri din România. Până în prezent, niciunul dintre acestea nu a dat curs cererilor de extrădare pentru aceştia.