Acesta va afecta activitatea economică, finanțele publice și alți factori potențial relevanți pentru bonitatea unui stat. Deși este o problemă generală a tuturor țărilor UE, agenția internațională Fitch Ratings spune într-un nou raport că România, Polonia și Bulgaria sunt supuse celor mai mari riscuri în ceea ce privește această tranziție în rândul țărilor din Europa Centrală și de Est (ECE).
Pentru a evalua riscurile tranziției la decarbonizare ale țărilor ECE, agenția Fitch Ratings a examinat expunerile privind utilizarea cărbunelui și a capacităților regenerabile în generarea de energie, intensitatea energetică, eficiența PIB-ului, tendința de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și proiecțiile privind progrese către îndeplinirea angajamentelor de zero emisii până în 2050. Planurile naționale de energie și climă ale țărilor din ECE estimează că ele au nevoie de investiții care reprezintă, în medie, 3,9% din PIB pe an până în 2030, dar în cazurile României și Bulgariei acestea urcă până la 7% din PIB, arată agenția în raportul „Impactul riscurilor decarbonizării și schimbărilor climatice asupra țărilor din ECE”. Acest nivel ridicat va adăuga o presiune în plus asupra asupra finanțelor publice, cu toate că majoritatea investițiilor este de așteptat să fie realizată de sectorul privat, precum și din fonduri UE. Țările din ECE cele mai vulnerabile la riscurile tranziție spre decarbonizare vor fi cele care au de realizat investiții ecologice mai mari, acest lucru reflectând expunerea la combustibilii fosili și poziția de pornire slabă. De asemenea, la acestea se adaugă și un spațiu fiscal mai restrâns, cum este și cazul țării noastre, și a căror capacitate de a implementa planuri de tranziție par cele mai slabe.
„Deși ratingurile sunt orientate spre viitor, ele acordă de obicei mai multă importanță evoluțiilor pe termen scurt decât previziunilor incerte pe termen lung. În acest context, impactul ratingului în ECE ar părea gestionabil, în special dacă planurile de tranziție sunt bine concepute și utilizează instrumente de politică eficiente (cum ar fi taxele pe carbon și prețurile), costurile sunt repartizate în timp și pot fi identificate sursele de investiții. În acest caz, se poate estima o scădere a presiunii asupra ratingurilor țărilor cu cea mai mare vulnerabilitate la riscurile de tranziție la decarbonizare”.
Raportul Fitch Ratings
În ultimii 10 ani, România a închis jumătate din capacitatea instalată în centralele pe cărbuni, dar nu a pus nimic în loc. Singurele investiții au venit din zona privată și au vizat energia regenerabilă. Puterea actuală instalată în sistemul energetic este de 18.804,703 MW, din care cea pe termo reprezintă 18,2%, potrivit datelor ANRE.
Legea decarbonizării, schimbată din mers
Pentru a atinge obiectivele de decarbonizare, sunt necesare retrageri progresive ale huilei și lignitului din mixul energetic. Prin urmare, țările europene trebuie să accelereze procesul de eliminare a cărbunelui. România a adoptat la sfârșitul anului trecut Legea decarbonizării sectorului energetic prin care a fost reglementată închiderea și conservarea grupurilor energetice pe bază de lignit și huilă, precum și închiderea carierelor de lignit și a minelor de huilă. Proiectul amâna însă până în anul 2032 renunțarea completă la cărbune, putând fi amânate închiderile de grupuri energetice pentru a asigura siguranța și stabilitatea Sistemului Energetic Național (SEN). De asemenea, actul normativ stabilea că va fi prelungită și perioada în care capacitățile de producere a energiei electrice pe bază de lignit din cadrul Complexului Energetic Oltenia vor constitui rezerva tehnică pentru asigurarea funcționării sigure și stabile a SEN. Perioada inițială era 2023 - 2025, iar actul normativ a prelungit-o până în 2030. Ordonanța mai introducea o prevedere potrivit căreia se putea amâna termenul de închidere prevăzut pentru grupurile energetice Rovinari 3 și Turceni 7 (în total 650 MW) de la CE Oltenia (cu termen de închidere în PNRR 31 decembrie 2022). În luna martie a acestui an Guvernul s-a răzgândit însă și a decis închiderea celor două grupuri de la CE Oltenia de la 1 iunie 2023 pentru trei ani.