Progresul medical, revoluția industrială și, mai recent, accesul extins la informații și tehnologie au jucat un rol crucial în această schimbare. Bolile care odată făceau ravagii – cum ar fi tuberculoza, poliomielita sau gripa spaniolă – au fost în mare parte eradicate sau controlate datorită vaccinurilor și tratamentelor moderne. Alimentația s-a îmbunătățit considerabil, iar condițiile de muncă sunt mult mai sigure decât în trecut. Însă, longevitatea nu se datorează doar progresului medical. Stilul de viață, mediul înconjurător și chiar factorii genetici influențează durata vieții fiecăruia dintre noi.
În acest context, un studiu în derulare realizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, intitulat „Harta Longevității în România”, aduce în atenție zonele din țară unde oamenii trăiesc mai mult și mai sănătos. Studiul arată că, în prezent, România are 370.309 persoane cu vârsta de peste 85 de ani, o cifră remarcabilă având în vedere istoria noastră recentă. Dintre acestea, peste 255.000 sunt femei, ceea ce subliniază tendința globală ca femeile să trăiască mai mult decât bărbații.
Capitala țării, București, se află în fruntea clasamentului cu cei mai mulți vârstnici – 35.715 persoane de peste 85 de ani. Acest lucru nu este surprinzător, având în vedere accesul la servicii medicale de calitate și nivelul de trai mai ridicat din mediul urban. Totuși, județul Prahova, cu 15.944 de persoane vârstnice, și Iași, cu 13.585, demonstrează că și în afara capitalei există zone în care longevitatea este semnificativă.
Studiul evidențiază și un aspect interesant: bărbații din mediul rural par să aibă o longevitate mai mare decât cei din mediul urban. În Teleorman, de exemplu, 82% dintre bărbații seniori locuiesc la țară, unde stilul de viață mai activ și mediul mai curat contribuie la prelungirea vieții.
Proiectul „Harta Longevității în România” oferă o radiografie a populației vârstnice, dar aduce în discuție și factorii care contribuie la aceste diferențe de longevitate. Rezultatele finale ale acestui studiu vor fi esențiale pentru dezvoltarea unor politici publice care să sprijine o îmbătrânire sănătoasă și activă, asigurând că tot mai mulți români vor avea șansa de a se bucura de o viață lungă și împlinită.