Numărul personalului activ din armata britanică, incluzând marina, infanteria, forțele aeriene, precum și rezerviștii, a scăzut în acest an cu încă 3,9%, ajungând la numai 184.865 de militari. Dintre aceștia, doar 75.983 fac parte din trupele regulate, dezvăluie un raport al Ministerului Apărării de la Londra.
Aproximativ 16.260 de militari au părăsit forțele armate în ultimul an și, scăzând noile recrutări, pierderea netă de trupe a fost de 7.440 de soldați.
Potrivit unei analize a ziarului britanic „The Daily Telegraph”, această scădere înseamnă că armata britanică are acum cea mai mică dimensiune din ultimii 200 de ani, ceea ce nu este puțin lucru, având în vedere că, în 1820, populația Marii Britanii era în jur de 20 de milioane, în timp ce, astăzi, se apropie rapid de 70 de milioane.
Recrutarea este o problemă pe termen lung pentru armata britanică, în condițiile în care deteriorarea salariilor și a condițiilor de trai, precum și alți factori, cum ar fi pierderea continuă a tradițiilor în ultimele decenii, afectează atragerea de noi trupe și, ulterior, păstrarea acestora.
Probleme mari și în Germania
Regatul Unit nu este însă singura putere din Europa care se confruntă cu aceste provocări. Germania se zbate, la rândul ei, să soluționeze problema forțelor sale armate, care duc lipsă atât de personal, cât și de capacități de luptă.
Într-un interviu acordat publicației „Die Welt”, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că guvernul elaborează planuri de stabilizare a forțelor armate, printr-o serie de schimbări.
Dacă aceste măsuri eșuează în cele din urmă, a adăugat el, există și alte opțiuni pe masa executivului de la Berlin, menite să ofere garanția că armata nu se prăbușește din lipsă de soldați.
Întrebat dacă una dintre aceste opțiuni este serviciul militar obligatoriu, Pistorius a spus că ia în considerare „toate variantele” și a calificat drept „o greșeală” decizia de a suspenda recrutarea, în 2011.
Deși recrutarea este încă prevăzută în Constituția germană și este legală, Pistorius a recunoscut că, în prezent, reluarea acesteia ar fi dificilă din punct de vedere politic și o astfel de măsură nu ar putea avea loc fără un sprijin larg la nivel național.
„Din acest motiv, mă uit la alte modele, cum ar fi cel suedez.”, a mai precizat Pistorius. În Suedia, deși toți tinerii sunt eligibili pentru recrutare, doar câteva mii pe an - bărbați și femei - sunt efectiv chemați.
Pistorius a identificat și alte probleme, printre care posibilitatea iminentă ca SUA – „umbrela” militară a Europei, timp de decenii – să-și mute atenția dinspre continentul nostru, spre zona Asia-Pacific. „Suntem conștienți că, mai devreme sau mai târziu, va trebui probabil să compensăm pentru un lucru sau altul care ar putea să nu mai vină de la Washington. Teoretic, ar putea exista, de asemenea, domenii pe care nu le-am putea compensa cu ușurință imediat.”, a spus ministrul german.
„Va fi nevoie de timp ca industria de apărare să își mărească capacitatea. Avem acum aproximativ cinci până la opt ani în care trebuie să recuperăm decalajul, atât în privința forțelor armate, cât și în industrie și în societate. În prezent, Putin crește semnificativ producția de armament a Rusiei. Conform deciziei Dumei, este o creștere de peste 60%.”, a mai afirmat el.
„În același timp, amenințările lui la adresa statelor baltice, a Georgiei și a Moldovei trebuie luate foarte în serios. Nu este vorba doar despre un zăngănit de arme. Pericolele ar putea să apară la sfârșitul acestui deceniu. Dar până atunci vom fi pregătiți pentru ele!”, a avertizat Pistorius.
„Europa, în era războaielor”
Unii au calificat drept optimistă această evaluare germană în privința pregătirii și a dorinței Rusiei de a continua războiul în Europa, după tranșarea conflictului militar din Ucraina.
Polonia, aflată pe flancul estic al NATO, a avertizat că NATO ar trebui să fie pregătită să lupte în trei ani, nu în zece. Politologul și cofondatorul „Forumului de Securitate de la Varșovia”, profesorul Katarzina Pisarska, a avertizat, săptămâna trecută, că vechea lume, „a unui stil de viață în care statul este concentrat pe bunăstare, pe prosperitate, sub umbrela protectoare americană”, „s-a terminat” și continentul ar trebui să se pregătească urgent să lupte pentru supraviețuirea sa.
Europa „intră într-o eră a războaielor”, a estimat profesorul, și este posibil să poată conta tot mai puțin pe sprijinul american. „Pentru mulți americani, mai tineri, inclusiv pentru o nouă generație de politicieni, Europa este puțin mai mult decât un muzeu în aer liber. Ei se simt și sunt, de fapt, mai aproape de Asia și de regiunea Pacificului. China este cea mai mare amenințare geopolitică pentru ei!”, a spus Pisarska.
„SUA se schimbă, din punct de vedere demografic. De multe decenii nu a existat aproape deloc imigrație din Europa, ci din Asia și, bineînțeles, din America Latină. Acest lucru schimbă și prioritățile în politică.”, a continuat ea.
Profesorul Pisarska a declarat că adaptarea la noile realități mondiale ar necesita un sprijin politic considerabil și o schimbare de mentalitate în unele dintre cele mai bogate națiuni europene, în frunte cu Germania. Cu toate acestea, reacțiile la comentariile ministrului Pistorius în privința recrutării demonstrează că partidele din Germania nu sunt interesate de discuțiile despre război.
De altfel, chiar partidul politic al lui Pistorius s-a arătat contrariat de interviul acordat de ministrul Apărării, colegul său parlamentar Sönke Rix afirmând că o atitudine coercitivă nu poate constitui un răspuns la problemele militare ale țării.
„Angajamentul tinerilor trebuie să continue să fie făcut în mod voluntar. A-i forța pe tineri să facă serviciul militar obligatoriu, fie că este vorba de Bundeswehr sau de sectorul social, ar fi o abordare greșită!”, a afirmat Rix.