Avansul salariului mediu pe economie a adus cu el şi creşterea pretenţiilor financiare a nou-intraţilor pe piaţa muncii, potrivit unui studiu realizat de Mercury Research, la solicitarea Inspire Group. Astfel că, dacă în 2013, unul din cinci tineri cerea un salariu iniţial mai mic de 1.000 de lei, în 2015, procentul acestora a scăzut la 6%. Dintre cei intervievaţi, 75% nu vor să se angajeze dacă venitul este mai mic de 1.200 de lei. Totuşi, 35% ar accepta un salariu cuprins între 1.201 şi 1.500 de lei, iar restul de 40% nici nu concep să se ducă la serviciu pentru mai puţin de 1.500 de lei.
Cerințe financiare exagerate
„Tinerii au aşteptări ridicate legate de salariu pentru pregătirea pe care o au şi nivelul de educaţie cu care vin. De vină sunt părinţii şi bunicii care-i susţin financiar, ceea ce-i face pe aceştia să nu îşi dorească să muncească. Din acest motiv, pentru a-i atrage, companiile de outsourcing din România vin cu oferte ridicate de remuneraţii”, ne-a declarat Ioan Simu, general manager Mercury Research. Cei care sunt în căutarea unui job folosesc internetul pentru a accesa atât site-uri de joburi, cât şi site-ul de prezentare al companiilor angajatoare care li se par atractive. Şi după ce s-au angajat, o creştere salarială de 37% i-ar face să îşi schimbe locul de muncă imediat, se mai arată în studiu. Cele mai căutate locuri de muncă se află în domeniile IT (73% dintre respondenţi), auto (68%), energie şi industrie (54%).
Beneficiile acordate sub forma bonusurilor de performanță, tichetelor de masă, asigurarea prânzului, timpul de lucru flexibil şi acordarea celui de al 13-lea salariu pot influența decizia tinerilor de a se angaja sau de a rămâne într-o companie pe o perioadă mai lungă.
Pentru că nu sunt dependenţi financiar de job, ci sunt susţinuţi mai mult de părinţi, unii tineri nu pun preţ pe primul serviciu.