Sârbii de religie ortodoxă din Arad au sărbătorit Ajunul Crăciunului după calendarul iulian pe rit vechi, sâmbătă seară, în jurul focului în care ardea 'badniak-ul, un trunchi de stejar, conform unei tradiţii.
Potrivit părintelui Ognean Plavşici, protopop al Bisericii Ortodoxe Sârbe Arad - Centru, diferenţa de 13 zile dintre calendarele gregorian şi iulian este dată de calculele astronomice făcute în vremea Papei Grigore al VIII-lea, în anul 1582 (secolul XVI). Atunci, s-a observat că ziua e mai lungă de 24 de ore, de-a lungul vremii, însuşirea acestui decalaj făcând ca sârbii să ţină unele sărbători, printre care şi Crăciunul, la două săptămâni distanţă de alţi ortodocşi.
"Biserica Ortodoxă Sârbă, la fel ca şi celelalte biserici de rit pravoslavnic, celebrează aceste sărbători religioase conform calendarului iulian, singura sărbătoare celebrată în aceeaşi zi fiind Paştele, urmare convenţiei încheiate de capii Bisericilor Ortodoxe din întreaga lume", a explicat părintele Plavşici.
Conform tradiţiei, după Sfânta Liturghie din seara Ajunului de Crăciun, credincioşii aflaţi în biserică îşi reamintesc străvechile tradiţii. Totodată, sunt sfinţite bucheţele făcute din crenguţe de stejar şi paie, legate cu panglici tricolore sârbeşti (roşu - alb - albastre), care sunt mai apoi, după slujba din prima zi a Crăciunului, împărţite credincioşilor împreună cu anafura.
Civilizaţia modernă şi-a pus în timp amprenta pe obiceiurile tradiţionale ale sârbilor ortodocşi, acestea devenind simple amintiri. Rolul gazdei a fost preluat în prezent de preotul satului, care face slujba de sărbătoare, aruncă prin biserică boabe de grâu şi împarte credincioşilor crenguţe de stejar şi paie pe care aceştia le păstrează până la anul viitor, deoarece se spune că aduc noroc.
Obiceiul de a arde 'badniak'-ul s-a păstrat, mai ales în comunităţile sârbeşti mai mici, acesta fiind ars în seara de Ajun în faţa bisericii, iar tăciunii se duc a doua zi pe câmp pentru fertilizarea ogoarelor.
În seara zilei de sâmbătă, cei câteva sute de sârbi din municipiul Arad s-au adunat la Biserica Ortodoxă Sârbă - Centru, cu hramul 'Sfinţii Petru şi Pavel', cel mai vechi lăcaş de cult din municipiul Arad, ridicat între anii 1698 - 1702, pentru a lua parte la ceremonialul arderii 'badniak'-ului, au cântat colinde şi s-au bucurat împreună pentru Naşterea Pruncului Sfânt.
Împodobirea bradului de Crăciun, obicei care nu făcea parte din tradiţiile sârbilor, a fost adoptat cu timpul de către multe familii, majoritatea sârbilor din Arad şi din Banat sărbătorind în prezent atât Crăciunul românesc, cât şi cel sârbesc.