În anul austerității, după ce deja s-au legiferat noi măsuri fiscale care vor reduce drastic toate cheltuielile statului, nu mai putem spera nici la sumele alocate până acum pentru promovarea României. În acest context, unul dintre patronatele hotelierilor a venit cu ideea taxării pachetelor turistice vândute de agenții în afara țării, cu 1 euro sau 1% din valoarea vacanței, astfel încât banii să se adune la bugetul viitorului OMD național care trebuie să fie creat conform Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Taxa ar urma să fie plătită de turist și încasată de agenție care lunar ar urma să o vireze în contul OMD-ului național. Modelul se aplică de zeci de ani la taxa de stațiune și de oraș, în țara noastră.
A urmat o avalanșă de înjurături, atât din partea agențiilor de turism, cât și de la majoritatea românilor. Ce nu știu românii este că deja plătesc taxe mai mari de 1 euro pentru vacanțele lor în România, iar agențiile primesc, prin lege, 40 de euro de la stat pentru fiecare turist străin pe care-l aduc în țara noastră.
„Dați un leu pentru FePeTeReu” este sloganul folosit în „meme-urile” momentului de agențiile de turism și de românii care au aflat, cu stupoare, că vor fi taxați pentru vacanțele în străinătate. Prezentată așa, propunerea Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) sună, într-adevăr, ca o „amendă” aplicată agențiilor de turism din România care duc români în străinătate. Cei mai mulți au perceput-o ca pe o-ncercare de delapidare de fonduri, spălare de bani, jefuire a turiștilor și a agențiilor, încercare de a falimenta agențiile de turism care abia și-au revenit după pandemie, încercare de a descuraja turismul prin agenții, în favoarea „booking-ului” pe site-uri specializate sau direct la hotel etc.
De fapt, propunerea FPTR se referă la o situație clară: crearea unei Organizații de Management al Destinației (OMD) la nivel național a fost inclusă în PNRR, devenind astfel obligatorie. OMD-urile, conform legii prin care s-au înființat, se finanțează din taxele speciale de promovare plătite de fiecare turist și/sau de fiecare unitate de cazare. De exemplu, la OMD Mangalia și la OMD Mamaia-Constanța sunt două taxe, una plătită de turist (taxa de stațiune) și una plătită de operatorul economic din stațiune, conform hotărârilor Consiliilor Locale.
Banii astfel colectați din aceste taxe speciale sunt apoi direcționați către OMD, pentru a se face promovarea respectivei destinații. Pe același principiu, FPTR a propus o taxă minimă – un euro pentru fiecare vacanță în străinătate sau 1% din valoarea fiecărui pachet turistic, pentru OMD-ul național care va trebui să se înființeze, conform PNRR, pentru a promova imaginea României în lume.
Există mai multe tipuri de taxare
Taxa propusă de FPTR este mult mai mică decât cea de stațiune care deja se plătește și nu doar în România, ci în toate țările lumii care au un procent mare din Produsul Intern Brut (PIB) provenit din turism. „Țările civilizate” ale turismului mondial percep taxe destul de mari pentru orice. Chiar și pentru tranzitarea unor localități turistice sau pentru staționarea unui autocar sau a unei mașini folosite de un turist se percep taxe foarte mari – uneori sute de euro, dacă vorbim despre autocare care aduc grupuri organizate, în circuitele turistice, în unele destinații foarte populare la nivel internațional.
Din aceste taxe, peste tot în lume se plătește promovarea. Pe același principiu a fost creată în România, încă din anul 2018, Legea OMD-urilor, care a mai fost modificată de câteva ori după ce a intrat în vigoare, ultima oară chiar anul trecut, pentru că o parte din această piață a tot încercat să impună crearea OMD-ului național care urma să preia bani de la OMD-urile regionale și locale, pentru a-i folosi la promovarea României ca destinație turistică.
Incomingul este aproape inexistent
Nu s-a reușit modificarea în acest sens a legii, dar s-a rezolvat problema cu introducerea OMD-ului național ca fiind obligatoriu, în PNRR. Astfel, structura trebuie să fie creată, iar FPTR a propus ca finanțarea să se facă luând o taxă minimă de la „outgoing”, pentru promovarea care se face pentru a crește „incoming-ul”.
„Outgoing” înseamnă „import de turism” - pentru că agențiile trimit români în străinătate. „Incoming” înseamnă „export de turism” - agențiile aducând turiști străini în țară.
Tot pe modelul „țărilor civilizate din turism”, agențiile au cerut și au obținut o primă plătită de stat pentru fiecare străin adus în România, care are cel puțin 4 nopți consecutive petrecute într-o unitate de cazare din țara noastră. Prima pentru „incoming” este preluată după modelul celor mai importante destinații turistice din lume, unde s-a demonstrat că are efecte benefice asupra creșterilor din acest sector de activitate. Ordinul de ministru există și banii se pot da, dacă agențiile depun documentația prin care să arate că au făcut incoming. Dar banii nu s-au încasat decât în foarte mică măsură, pentru că nu s-a făcut incoming.
„Au fost condiții greu de îndeplinit pentru acordarea primei. Ca atare, sumele acordate de stat au fost nesemnificative și nestimulative. În trimestrul II am depus și noi dosare și nu avem niciun răspuns, din iulie până acum. Am discutat despre ce ar trebui să se schimbe în legislație, pentru a fi mai puțin birocratic, dar nu s-a schimbat nimic până în prezent. Din datele de la INS reiese câți străini s-au cazat, dar sunt multe situații. Pot fi persoane cu dublă cetățenie care la recepție declară că sunt străini, dar au venit în țară să-și vadă familia. Pot fi persoane care vin aici pentru afaceri sau conferințe, iar dintre ei sunt și unii care vizitează o destinație din țară, o zi sau două. Anul trecut au fost 1,5 milioane de străini în România, dar probabil nici jumătate nu au fost turiști”, a explicat, pentru Jurnalul, Adrian Voican, proprietarul agenției Bibi Touring, săptămâna trecută, în contextul analizei turismului din țara noastră comparativ cu Bulgaria.
Agențiile nu sunt suficient stimulate
Numărul persoanelor din alte state care se cazează în România a scăzut la jumătate față de anul 2019. Agențiile de turism ar fi trebuit să primească subvenții de la stat pentru fiecare străin adus și cazat în România cel puțin 4 nopți, dar este foarte greu de aplicat legislația, spun touroperatorii. Alte state precum Turcia sau Grecia plătesc astfel de prime, pentru a încuraja „incoming-ul”, ca formă de export.
Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) declară de foarte mulți ani că din cele circa 2.200 de agenții din țara noastră, mai puțin de 10 fac incoming, iar rezultatele sunt vizibile în documentele oficiale și în statisticile INS: doar 870.000 de străini au vizitat România în primele 6 luni ale acestui an, dar se presupune (în lipsa datelor certe) că doar jumătate au venit ca turiști, restul fiind în tranzit sau veniți cu alte scopuri.
Tot în contextul stimulării incomingului, pe bază de promovare a destinației, FPTR a propus taxa de 1 euro pentru fiecare vacanță sau 1% din fiecare pachet turistic al românilor trimiși de agenții în străinătate. Reprezentanții FPTR au explicat pentru Jurnalul că nu au făcut altceva decât să aplice exact aceleași principii care deja există în taxa de stațiune. Dacă pentru „incoming” agenția primește bani de la statul român, pentru fiecare turist adus în țara noastră, atunci pentru „outgoing”, turistul ar putea să plătească o taxă, oricât de mică, pe care agenția să o-ncaseze și apoi să o vireze lunar către OMD-ul național.
Promovarea României ca destinație turistică nu înseamnă promovarea hotelierilor din FPTR, așa cum nici participarea agențiilor de turism din România la târgurile internaționale nu se face pentru promovarea lor, ci a țării noastre, ca destinație.
Chiar agențiile de turism au cerut să fie alocate fonduri pentru cât mai multe participări la târgurile internaționale de turism, ultimul ratat fiind cel de la Paris, chiar în aceste zile. România nu a putut participa, pentru că nu mai sunt bani la buget, pentru promovarea țării noastre ca destinație turistică.
Acele taxe de 1 euro sau 1% din valoarea vacanței ar merge și către finanțarea participării României la aceste târguri internaționale unde merg inclusiv agențiile de turism din România.
Taxa de stațiune există deja
Românii plătesc deja taxe pentru vacanțele în România, chiar fără să știe. De exemplu, toți românii care au mers în această vară pe litoral, la Constanța sau Mamaia, au plătit și o taxă de oraș sau taxă turistică în cuantum de 1% din valoarea totală a sejurului. Taxa a fost stabilită încă de la finalul anului trecut de Consiliul Local Constanța, iar banii merg la OMD, pentru promovare. există și taxa de promovare pe care o plătesc operatorii economici din fiecare stațiune. România nu se poate promova fără bani, iar de la bugetul statului nu s-ar putea aloca, pentru anul viitor, mai mult de 5 milioane de euro, conform surselor noastre din cadrul Ministerului de resort. Suma de care are nevoie țara noastră pentru promovare, conform calculelor făcute de ANAT, ar fi de circa 20 de milioane de euro pe an. Ieri, în Adunarea Generală a Patronatelor Mamaia-Constanța s-a votat în unanimitate propunerea lansată de FPTR.
Suma plătită de stat pentru fiecare turist străin adus de agenții în România (prima de incoming) este de 40 de euro, în timp ce FPTR a propus 1 euro de la fiecare turist român trimis în străinătate (taxa de outgoing).
Un magnet de frigider cumpărat de un turist român într-o vacanță costă cel puțin 2 euro. De la acest principiu spun reprezentanții FPTR că au pornit atunci când au propus taxa de „outgoing”, nicidecum ca „pedeapsă” sau ca „amendă” aplicată agențiilor de turism.