La sfârșitul lui august 2014, primarul în funcție al Sibiului, Klaus Iohannis, făcea o afirmație care, la vremea aceea, a șocat multă lume: „Sunt un politruc care vrea să candideze la președinția României”. Șocul fiind provocat nu atât de jenanta cacofonie „politruc care”, ci,în mod special, de faptul că declarația venea după ce ambițiosul edil al Sibiului își etalase parcursul activității sale didactico-pedagogice și anunțase principalele coordonate ale reformei școlii românești, ca parte integrantă a programului cu care se prezenta în competiția pentru cea mai înaltă instituție a statului de drept. De reținut fiind și că declarația-șoc fusese făcută nu în cadrul unei reuniuni de partid, ci într-o dezbatere pe teme de educație în care politizarea subiectului nu își avea rostul. Este de înțeles stupoarea pe care a produs-o candidatul Klaus Iohannis atunci când s-a auto proclamat „politruc”,așa cum este de înțeles și sancțiunea morală severă pe care i-au aplicat-o cei care au taxat declarația ca fiind „prima gafă a campaniei”. E adevărat, ulterior, văzând cât de multe și de serioase sunt criticile ce i se aduc, imprudentul retor a dat-o la întors și a pus totul pe seama faptului că un anumit contracandidat, Victor Ponta, a denaturat sensul spuselor sale. Ceea ce, până la urmă, tot a procedeu proletcultist aduce!
Iar, dacă am ajuns la acest termen, să ne amintim că, la origine,acesta desemna lucrătorii cu muncă politică din Armata Roșie, pentru ca mai târziu, sub imperiul tezei staliniste a „ascuțirii luptei de clasă”, sfera sa să se extindă și să cuprindă totalitatea aparatului de agitație și propagandă a partidului-stat. Aparat prin definiție represiv al cărui principiu călăuzitor a fost și rămâne dictonul lui Lenin: „cine nu e cu noi, e împotriva noastră!”
Au trecut, de la aceste declarații ale lui Klaus Iohannis, aproape șapte ani și, pas cu pas vorba înțeleptului, ne dăm seama că nu a fost vorba doar despre ,,prima gafă a campaniei electorale’’, ci, mult mai rău, că aceasta a fost doar prima din nenumăratele gafe în cascadă cu care se soldează cei aproape șase ani de mandat ai pseudo-președintelui Klaus Iohannis. Bilanț sumbru și dezonorant în care eșecul mult trâmbițatului proiect „România educată”, cu care a vrut să ne ia ochii pseudo-președintele Klaus Iohannis în primul său mandat, ocupă un loc de frunte. Proiect despre care domnia sa clama că va fi adoptat prin „consens politic și prin asumare transpartinică”. Despre ce fel de consens și de asumare transpartinică putem vorbi atâta vreme cât opoziția parlamentară și, principalul său exponent, PSD, nu au participat la discuții, asta numai pseudo-președintele Klaus Iohannis puteau să ne spună.
În acest împrejurări, este de menționat faptul că,potrivit informațiilor transmise de Administrația Prezidențială, noua redactare a proiectului „România Educată”, ce urmează să se afle, mâine, pe ordinea de zi a Executivului, a fost discutată în prealabil cu peste 10.000 de persoane și cu circa 150 de organizații și instituții. De menționat fiind și faptul că, de data asta, însuși domnul Klaus Iohannis recunoaște că luptele politice au afectat inclusiv educația. Afirmație pe care aș crede-o, dar numai în condițiile în care avem dovezi că între aceste persoane, organizații și instituții s-au aflat și specialiștii în domeniul educației pe care îi are PSD sau personalități ale mediului educațional care nu sunt înregimentați în detașamentele de agitație și propagandă de rit sorosit.
În plus, dacă ne amintim faptul că, în repetate rânduri, în toți acești ani de mandat, pseudo-președintele Klaus Iohannis s-a afișat, în mod ostentativ și cu vădite intenții propagandistice cu faimoasa giacă roșie la manifestații al căror slogan era „ciuma roșie”, încălcând, în acest fel, imperativul categoric al echidistanței politice a Președintelui României, atunci sunt putem spune că declarația din august 2014 a fost și rămâne una dintre puținele sale declarații cu adevărat sincere. Da, pseudo-președintele Klaus Iohannis este un politruc! Că, la acea vreme, mulți dintre noi nu l-am crezut și chiar i-am dat votul, asta este cu totul și cu totul alt subiect deschis.
La toate acestea mă gândeam după ce am citit acidul portret de grup pe care îl face mai tânărul meu coleg de breaslă Adrian Cercelescu fruntașilor PNL sub genericul „Școala de politruci”. Școală de cadre, de neo-politruci, al cărei magistru și manipulator nu este nimeni altul decât pseudo-președintele Klaus Iohannis. Cel care de aici își și alege tinerele talente pentru guWERNele sale.
Nu mă credeți? Foarte bine, urmăriți cum se va comporta mâine pseudo-președintele Klaus Iohannis la ședința de guWERN la care s-a auto-invitat, al cărei principal punct pe ordinea de zi este asumarea proiectului „România educată’’. După care, dacă mai aveți timp și răbdare, haideți să vedem și cum se va tranșa disputa crâncenă din PNL.
Și, după asta, mai stăm de vorbă…