Ministerul Agriculturii va finaliza în următoarele două luni de zile o analiză privind suprafaţa de teren agricol deţinută de străini în România. În prezent nu există o statistică centralizată referitoare la deţinerile străinilor, dar estimările indică că peste 45% din suprafaţa agricolă a ţării noastre este deţinută de străini.
Străinii au început să cumpere masiv terenuri agricole în România începând cu anul 2014, odată cu liberalizarea pieţei funciare. Terenurile fertile şi preţurile foarte mici, dar cu potenţial mare de creştere în anii următori au fost principalele motive care au atras, deopotrivă, agricultorii şi speculatorii imobiliari străini. În ultimii ani tranzacţiile cu terenuri agricole au înflorit, iar cele mai căutate au fost, în special, terenurile din vestul ţării. Potrivit Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), în primele zece luni ale anului trecut cele mai multe tranzacţii cu terenuri agricole fuseseră înregistrate în judeţul Timiş (7.138) şi Arad (6.283), acestea fiind urmate de judeţul Dolj (5.985).
În perioada 2014-2017 (primul semestru), aproximativ 470.000 ha de teren agricol au fost scoase la vânzare, conform Legii 17/2014: 59.000 ha în 2014, 173.000 ha în 2015, 145.000 ha în 2016 şi 93.000 ha în primul semestru din 2017.
Modificarea legii aspteaptă la Senat
În Senat aşteaptă să fie dezbătut un proiect de lege prin care se impun condiţii mai restrictive pentru cei care vor să cumpere teren agricol în România. Prin această iniţiativă legislativă, care vine să modifice Legea 17/2014 care reglementează vânzarea şi cumpărarea terenurilor agricole din extravilan, se stabileşte că ordinea celor care vor avea drept de preemţiune la cumpărarea terenurilor agricole din extravilan să fie următoarea: coproprietarii şi rudele până la gradul I, arendașii, Agenţia Domeniilor Statului (ADS) şi proprietarii de terenuri agricole vecini. De asemenea, în proiect se prevede că persoanele fizice care vor să cumpere teren agricol în România trebuie să aibă reşedinţa/domiciliul pe raza UAT-ului unde se află terenul oferit spre vânzare și să desfășoare activități agricole pe raza UAT-ului respectiv cu minimum cinci ani înainte anului de publicare a ofertei de vânzare. Aceste condiţii sunt impuse şi persoanelor juridice, singura excepţia acceptată fiind tinerii fermieri. Excepţie de la aceste reguli fac tinerii fermieri. Aceleaşi condiţii sunt impuse și pentru persoanele juridice.
Lucrăm la date, avem date parţiale în momentul acesta, pentru că ele sunt foarte greu de individualizat, având în vedere faptul că în numele altora sunt terenurile respective. Sper ca în maxim două luni de zile să avem situaţia foarte clară la nivelul ţării, pentru că este o problemă de interes naţional, să cunoaştem care este situaţia în România foarte exact.
Petre Daea, ministrul Agriculturii