Interesant este că o parte dintre aceștia sunt concentrați în adevărate mini Zone Albastre, care au trezit interesul oamenilor de știință, devenind obiectul proiectului de cercetare „Harta Longevității în România”, inițiat de Senatul Științific al FDVDR. Proiectul urmărește documentarea socio-demografică a localităților cu un procent ridicat de nonagenari și își propune realizarea unei hărți a longevității pentru întreaga țară. Pe lângă această hartă, autorii vor elabora, în premieră, un studiu calitativ de identificare și analiză a factorilor de longevitate a seniorilor români din zonele vizate.
Unul dintre experții implicați în acest proiect este dr. Emanuela Mercore Huțanu, cercetător specializat în longevitate, autor și co-autor al mai multor studii și proiecte de cercetare privind factorii care influențează durata de viață și sănătatea pe termen lung și, nu în ultimul rând, fondator al Societății Române pentru Medicina Stilului de Viață. O altă calitate a medicului Mercore Huțanu, neoficială de data aceasta, este aceea de interlocutor dăruit cu talentul de a captiva audiența, mai ales atunci când este vorba despre domeniul său profesional. Așadar despre stil de viață și longevitate pe tărâmuri românești, cu expertul în domeniu, Emanuela Mercore Huțanu, pentru Longevity MAGAZINE
Doamnă doctor, cercetările proiectului din care faceți parte au conturat deja un anume stil de viață al seniorilor longevivi din România. Asta mi se pare o informație extraordinară și sunt nerăbdătoare să detaliați…
Dr. Em. Mercore Huțanu: Un stil de viață simplu, echilibrat, însoțit de o atitudine relaxată și de un scop în viață, este cel care dă sens longevivilor din România. Acest lucru nu este un secret – se fac diverse cercetări în acest sens – și cei mai mulți dintre noi avem drept exemplu un bunic care a ajuns la o vârstă venerabilă deși a dus o viață grea și a muncit pe rupte. Însă faptul că abundența alimentară nu le-a stat alături, ci din contră, au trecut prin vremuri de restriște, când nu aveau acces facil la mâncare, când alimentele erau de sezon și mai mult de origine vegetală, iar posturile din calendarul bisericesc erau respectate cu sfințenie, ajuta oamenii să parcurgă ceea ce azi am numi un proces de detoxifiere. Toate acestea, combinate cu o viață spirituală și cu o conexiune socială puternică, au făcut ca acești bunici să fie longevivi în inima unor vremuri nu tocmai ușoare.
Se întâmplă des ca, în cadrul discuțiilor despre diete și alimentație sănătoasă, să aud replica „bunicul mânca mereu slănină și uite că a trăit peste 90 de ani!“. Care este diferența dintre atunci și acum?
Dr. Em. Mercore Huțanu: E o situație un pic mai complexă decât pare, fiindcă genele, evident, nu s-au schimbat. Dacă vorbim despre români, toți avem același background genetic. Timpurile, în schimb, sunt altele. Noi nu mai suntem la fel de activi ca bunicii noștri și, în consecință, alimentația de acum trebuie adaptată inclusiv în funcție de gradul de activitate. Putem să mâncăm din orice câte puțin, atâta timp cât ne îngrijim ca baza noastră alimentară să fie una sănătoasă, diversificată – nu monotonă, bogată în fructe, legume și cereale, și presărată cu alimente cât mai puțin procesate, de sezon, locale. Practic, aici cred că putem să facem noi diferența. Și da, alimentația bunicilor noștri era diferită. Nu cred că mai avem acces la aceleași surse. Suntem nevoiți să acceptăm faptul că trebuie să ne adaptăm alimentația la programul zilnic, să ne legăm mai mult de sport, să avem un management mai bun al stresului cotidian, pe care bunicii noștri nu îl întâmpinau la fel cum o facem noi ș.a.m.d.
România va avea pentru prima dată o hartă a longevității. Cum credeți că ne ajută lucrul acesta? Stilul de viață al celor mai longevivi seniori din țara noastră va deveni un exemplu recomandat, urmat?
Dr. Em. Mercore Huțanu: Identificarea comunităților longevive în România este un proiect îndrăzneț și extrem de util, care va aduce mai multă lumină în înțelegerea noastră privind procesul de îmbătrânire, fiindcă, dacă ne uităm pe raportul Comisiei Europene privind raportul de țară publicat în 2023, vedem clar că românii au o speranță de viață cu 5 ani mai mică decât media europeană. La noi, unul din cinci fumează, se consumă foarte mult alcool, nu există o strategie privind sănătatea mintală ș.a.m.d. Toate aceste lucruri ne-au adus pe unii dintre noi în situația nefavorabilă de a trăi mai puțin decât bunicii noștri, iar acest instrument de mapare a indivizilor longevivi din țara noastră poate deveni un exemplu, un catalizator. Ne poate readuce în memorie practicile sănătoase la care bunicii noștri recurgeau în mod nativ, neprogramat, fără costuri mari. Ne poate influența dorința de a ne schimba în bine rutina zilnică, pentru că, atât cât putem, acolo unde locuim, fie la sat, fie la oraș, asta e de dorit să facem. Trebuie să depunem eforturi ca fiecare alegere a noastră să fie cât mai aproape de una sanogenă.
Sunteți trup, minte și suflet implicată în programul de cercetare care va oferi României, mai exact, românilor, în premieră, o hartă a longevității. Ce așteptări aveți, ca specialist?
Prin documentarea detaliată a persoanelor de peste 90 de ani, această hartă oferă o imagine clară asupra distribuției demografice a vârstelor înaintate. Utilitatea proiectului constă în evidențierea factorilor genetici și de stil de viață care pot influența durata de viață, oferind date valoroase pentru cercetări științifice și pentru politici publice destinate îmbunătățirii calității vieții și sănătății populației vârstnice. Stilul de viață al indivizilor joacă un rol important în creșterea speranței de viață. Fiindcă efectele micilor alegeri se cumulează în timp, este extrem de important să fim conștienți de opțiunile noastre, pentru că acestea, practic, ne vor trasa starea de sănătate. Ne vor îndrepta fie în direcția bolii, spre o viață scurtă, sufocată de medicamente, fie în direcția sănătății, spre o viață lungă și activă. Eu spun să îndrăznim să trăim și mult, și bine!
Biotehnologia ne permite de ceva vreme să ne putem măsura bio-markerii longevității. Ce sunt capabile aceste teste să ne demonstreze, de fapt, cu privire la speranța de viață și durata de sănătate?
Dr. Em. Mercore Huțanu: Bineînțeles că industria testelor genetice și a analizelor bio-markerilor pe care îi putem identifica a evoluat mult. Nu putem însă să avem o înțelegere foarte exactă privind speranța noastră de sănătate și de viață, dar putem să înțelegem riscurile la care suntem expuși prin genele moștenite. Nu e puțin lucru, pentru că asta ne ajută să luăm decizii în cunoștință de cauză, să facem alegeri sănătoase și să prevenim. Genetica și genele sunt importante, dar influențează într-o măsură redusă – 20%! Restul de 80% este teritoriul epigeneticii, al modului cum factorii de mediu, socio-economici, culturali etc. au impact asupra noastră și fac ca anumite gene să fie activate sau inactivate. Asta înseamnă că, în fiecare zi, prin alegerile noastre, votăm ori cu sănătatea, ori cu boala.
Vorbim despre influența mediului. Sigur că această influență are loc și la nivel emoțional, și pe palierul spiritual. Ce au descoperit cercetările dvs. recente raportat la poporul român?
Dr. Em. Mercore Huțanu: Din păcate, trăim în niște condiții în care indivizii simt nevoia din ce în ce mai mult să se retragă, să se izoleze din cauza unei rutine extrem de încărcate, care ne epuizează. Suportul social este extraordinar de important pentru om și pentru evoluția noastră ca indivizi. Vedem că în celebrele Zone Albastre de pe glob nu neapărat mâncarea, activitatea fizică sau mediul înconjurător fac diferența, cât conexiunea socială. În locurile unde comunitățile sunt foarte strânse și se promovează activități și obiceiuri care aduc oamenii laolaltă, speranța de viață crește. Comuniunea socială și spiritualitatea sunt două elemente foarte importante care pot prelungi durata de viață. Mai mult, ne dau șansa la o viață mai împlinită.
Este greu să discutăm despre sănătate și longevitate fără a le corela cu un anumit stil de viață. În acest context, cât de importantă a devenit medicina stilului de viață?
Dr. Em. Mercore Huțanu: Medicina stilului de viață este ramura medicinei alopate care pune accent mai mult pe optimizarea sănătății, pe prevenția bolii prin susținerea unor schimbări în obiceiurile noastre zilnice. Ea promovează un set de principii care, împreună, au un rol sinergic în optimizarea sănătății. Putem afirma cu tărie faptul că menținerea unui stil de viață corect, sănătos, are un rol esențial în promovarea longevității prin impactul avut în privința optimizării calității vieții și a prelungirii duratei de viață prin prevenția bolilor cronice și a afecțiunilor degenerative. Medicina stilului de viață promovează o îmbătrânire sănătoasă. În cele din urmă, o viață longevivă este o viață fără boală. Sigur că e important să ducem o viață lungă, dar la fel de important este să o petrecem într-o stare de sănătate cât mai bună. Medicina alopată actuală a dus la creșterea speranței de viață, dar cu ce folos dacă nu suntem sănătoși decât în primele două-trei decade, iar restul vieții, până la 100 de ani, trăim în suferință sau dependenți de medicamente și intervenții chirurgicale. Noi, specialiștii acestui domeniu, ne dorim să umplem această prăpastie și să ajungem să creștem, odată cu durata de viață, și durata de sănătate. Doar așa putem spera la o viață cât mai împlinită și cât mai plăcută pentru toți.
Un gând de purtat în minte, dacă ne dorim ca, împreună cu cei dragi și comunitatea în care trăim, să apărem pe harta longevității din România, la fel ca unii dintre bunicii noștri?
Dr. Em. Mercore Huțanu: În primul rând, trebuie să percepem sănătatea ca cel mai de preț bun al nostru. Dacă o vom privi așa, vom fi mai atenți la alegerile noastre zilnice și la modul cum investim banii în noi înșine. Actualmente, viața agitată pe care o ducem face dificilă prioritizarea nevoilor personale și a acțiunilor promotoare de sănătate. După o zi grea, tindem mai mult către recompensele imediate pentru trup și nu conștientizăm efectul nociv al acestora. Un mesaj de purtat în minte? Sănătatea are o valoare extraordinară și trebuie să o protejăm cu toată puterea noastră. Și ar mai fi ceva la fel de important… Să nu uităm că bunicii noștri, deși au dus un trai greu, chinuit, au trăit o viață destul de fericită pentru că ei au decis să o vadă, să o perceapă ca fiind astfel. Este extraordinar, nu-i așa?
Pregătită în nobila meserie de medic la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” (Iași), Barnard Medical Center (Washington DC, SUA) și Nagasaki University Hospital (Nagasaki, Japonia), dr. Emanuela Mercore Huțanu este un pionier al medicinei stilului de viață și un promotor esențial al principiilor acestei specialități medicale. Este specialist în medicină de familie, nutriție pe bază de plante și medicină a stilului de viață, președinte și fondator al Societății Române de Medicină a Stilului de Viață, membru fondator al World Lifestyle Medicine Organisation, membru al board-ului de conducere al Consiliului European de Medicină a Stilului de Viață, membru al Mediterranean Lifestyle Medicine Institute. Dincolo de activitățile medicale și de renumele câștigat pentru dedicarea cu care promovează viața sănătoasă, dr. Mercore Huțanu este un neobosit activist pentru drepturile animalelor.