Avantajele sistemului sunt evidente, dar autoritățile și companiile implicate în buna lui funcționare mai au multe de făcut pentru a-i crește performanțele în continuare, au subliniat participanții la conferința națională România Inteligentă „SGR la UN AN. Evaluare, învățături și direcții viitoare”, organizată ieri de Antena 3 CNN, parte a Intact Media Group, în parteneriat cu RetuRO, compania care gestionează sistemul SGR. Pe lângă creșterea punctelor de colectare la nivel național, extinderea sistemului de colectare automatizată în locul celui manual și implicarea micilor comercianți, în special din zona rurală, autoritățile pregătesc și o serie de clarificări legislative care vor fi aduse, cel mai probabil, la începutul lunii decembrie, după cum a subliniat Mihaela Frăsineanu, consilier de stat la Cancelaria prim-ministrului. (ADRIAN STOICA)
Mircea Fechet: SGR este cel mai mare proiect de economie circulară din România ultimilor 30 de ani
Prezent la dezbateri, Mircea Fechet, ministrul Mediului, a afirmat că SGR este, pe lângă un proiect de mediu, cel mai mare proiect de economie circulară din economia României din ultimii 30 de ani.
„Din prima zi a mandatului la minister am știut că pe 30 noiembrie pornim SGR, și am considerat că trebuie să anunț că nu voi fi de acord cu amânări și nu voi fi de acord cu cei care se opuneau și spuneau că nu suntem pregătiți. Le-am răspuns ce le răspund și azi: dacă în Germania și în vestul Europei se poate, se poate și la noi, chiar dacă sunt provocări. SGR e al doilea cel mai mare sistem din Europa, după cel nemțesc. Eu spun nu doar că a fost cel mai bun parteneriat public-privat, ci și cel mai mare proiect de economie circulară din ultimii 30 de ani. România e azi mai curată decât era în urmă cu un an, putem constata fiecare dintre noi asta. În afară de obiectivul de mediu, discutăm și despre mii de locuri de muncă ce nu existau în urmă cu un an, există o industrie orizontală ce s-a dezvoltat în ultimul an.
Există un sentiment de bine, un sentiment plăcut, când împreună cu copiii returnăm ambalajele, nu doar că vor avea copiii bani de buzunar, dar acele ambalaje ajung unde le e locul, în fabricile de reciclare. 84%, cifra lunii octombrie, a doua lună cu peste 80%, e o cifră spectaculoasă pentru România care stă încremenită în 13% la sortare. SGR e un exemplu pentru administrația publică, 84% față de 13% e o diferență mare. Mă bucur că am luat o decizie corectă. Am știut atunci că îmi risc mandatul, dar am făcut-o pentru o cauză în care credeam și cred și acum”, a spus ministrul mediului.
„Eu cred că trebuie să admitem și limitele SGR. Din punct de vedere tehnic e dimensionat și proiectat pentru a gestiona ambalaje de băuturi. Dacă decidem la nivel de guvern să introducem și sticlele de borș proaspăt sau aghiazmă, spun asta pentru că în multe județe există o bună colaborare SGR și preoți. Cred că un astfel de parteneriat trebuie extins în fiecare județ. Rămâne de văzut în ce măsură vom reuși să adăugăm noi tipuri de ambalaje în SGR. Un lucru e cert, el funcționează și cred că putem adăuga”.
Mircea Fechet, ministrul Mediului.
Gemma Webb, CEO RetuRO: „Rata reciclării s-a îmbunătățit de la lună la lună”
Gemma Webb, CEO RetuRO a declarat în cadrul conferinței că succesul sistemului este de necontestat, acesta ducând România în vârful clasamentului european al reciclării. „Primul lucru pe care trebuie să-l spun despre implementarea SGR e că ne-a permis să îmbunătățim rata reciclării în România, care avea una dintre cele mai scăzute rate de reciclare. De asemenea, ne-a permis și să și educăm oamenii. Rata s-a îmbunătățit de la lună la lună și în octombrie am ajuns la 84%. E un rezultat fantastic într-un interval atât de scurt și o dovadă că cetățenii români au profitat de infrastructură și au participat la operațiunile de reciclare. După 12 luni, în decembrie anul trecut stabilisem obiectivul de 60% pe an. Ținta Uniunii Europene se va stabili anul viitor, cu penalități. Mai avem un an până se vor aplica penalități. E o măsură cu impact atât asupra mediului, cât și asupra economiei. Știm foarte bine că reciclarea activă e foarte utilă. Luna trecută am avut 84% grad de colectare, ne aflăm în topul UE la rata reciclării, care a propulsat România spre vârful clasamentului”, a subliniat Gemma Webb.
„Până acum, am colectat 2,7 milioane de recipiente și am vândut 177 de tone direct către reciclator. Este reciclare de la sticlă la sticlă, de la doză la doză și e un rezultat extraordinar. Avem un ciclu complet în economia românească, realizat într-un interval atât de scurt, face parte din economie. Tot din perspectivă economică am implementat șapte centre de sortare cu 800 de locuri de muncă ecologice”.
Gemma Webb, CEO RetuRO
Constantin Bratu, Asociația Berarii României: „Aproape 90% dintre români au auzit și știu despre SGR”
Este foarte important că ambalajele se reîntorc în economia circulară, susțin și reprezentanții Asociației Berarii României, iar din analizele asociației Sistemul Returnare - Garanție gestionează circa 450.000 de tone de deșeuri de ambalaje.
„În primul rând e un beneficiu, pentru noi, berarii, e foarte important că ambalajele se reîntorc în economia circulară. Ele revin și sunt mult mai curate decât erau înainte, cu o calitate a materialului, ca și deșeu de ambalaj, mult mai bun, ceea ce permite o atractivitate pentru reciclator, din două perspective. Una - investește mai puțin și au nevoie de o tehnologie mai precară pentru a procesa și recicla aceste materiale și doi - au o garanție a fluxului de materie primă.
SGR, din estimările noastre, gestionează undeva la 450.000 de tone de deșeuri de ambalaje. Asta reprezintă undeva la 40-45% din deșeurile municipale, din cele pe care consumatorii le generează în locuințe. Asta reprezintă undeva la 20%-25% din total deșeuri de ambalaje la nivel național, luând în calcul și ambalajele secundare și terțiare. Practic o bucată importantă, 40%-45% sunt curate, asta înseamnă că ele pot fi reintroduse ca ambalaje în industria alimentară. Pe vechiul sistem colectam 13% din ambalaje, dar erau amestecate cu recipiente pentru ambalaje, de bere, de apă, de sucuri, iar reciclatorii aveau nevoie de procese suplimentare pentru a garanta că ce furnizează ca și materie primă este food grade. Aproape 90% dintre români au auzit și știu despre SGR, acum e datoria noastră să fim acolo. Nu puteam în 11 luni să fim peste tot, orice lucru are, la început, un parcurs. Dorim ca eficiența să continue, atât din disponibilitatea centrelor de colectare, dar ulterior dintr-o eficiență a ce înseamnă costuri logistice, de transport, și nu neapărat din perspectivă financiară, ci și din perspectivă de mediu”, a declarat Constantin Bratu în cadrul conferinței.
„Am avut 12 luni pentru implementare, iar România e cel mai mare sistem de garanție integrată, al doilea după Germania. A fost implementat și poate servi drept model pentru alte state europene. Pentru producători, în afară de investiție, înseamnă un mijloc real și transparent pentru a ne îndeplini obiectivele. Ne dorim să atingem țintele de colectare și să închidem cercul și să avem acces la materie primă reciclată în România. E un sistem care are atât beneficii de mediu, cât și economice. Trebuie să fim eficienți și financiar”.
Alice Nichita, președinta Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare
Din datele actuale reiese că două treimi din comercianți lucrează deja cu RetuRO. Totuși, au fost aplicate numeroase sancțiuni de către Garda de Mediu și ANPC, în urma campaniilor de verificare pentru a asigura conformarea la cerințele sistemului.
Mario Crețu, Carrefour România: „Cu toții am învățat că trebuie să reciclăm”
La un an de la punerea în funcțiune a Sistemului de Garanție - Returnare putem vorbi deja despre un parteneriat public-privat funcțional și despre un mediu mai curat, a subliniat în intervenția sa Mario Crețu, Corporate Affairs and Environmental Director Carrefour România. „Cred că e momentul să ne felicităm și să fim mai blânzi cu noi. Toți ne-am pus mandatele pe masă, a fost un efort comun. Cred că am arătat împreună că putem pune bazele primului parteneriat public-privat care funcționează și are toate premisele să funcționeze în continuare. Am reușit să educăm atât clienții, cât și noi să avem un mediu mai curat. Cu toții am învățat că trebuie să reciclăm. Toate verigile implicate în sistem, producători, retaileri, au avut costuri care erau inerente. Cred că pe viitor e important să avem un echilibru financiar, atât în ce privește tarifele, cât și costurile. Important e că am oferit oamenilor șansa de a recicla cu plăcere. Noi am avut un proiect prin care aduceai un PET și primeai un fruct sau o legumă. Am strâns un milion de PET-uri, pentru acel moment a fost important pentru noi - am reușit și noi, și clienții să învățăm că se poate și altfel, a afirmat Mario Crețu.
„Toate provocările de până acum sunt legate de lipsa infrastructurii. Oricât de multe campanii de educare am fi făcut, în lipsa unei infrastructuri nu s-au văzut rezultatele. Dacă consumatorul nu avea unde să ducă ambalajul, el se ducea la coș cu celelalte deșeuri. SGR a pus la îndemâna consumatorului o infrastructură facilă. Începuturile sunt întotdeauna grele. Cetățeanul a trebui să fie educat, să capete încredere în sistem. SGR e unul dintre cele mai transparente, avem o imagine reală legată de ce se întâmplă”.
Doinița Mihai, compania TOMRA