Ca de obicei, banii pentru a putea plăti salariile, obligaţiile sociale crescânde şi datoriile statului vor fi obţinuţi, în cea mai mare parte, prin amputerea bugetelor alocate investiţiilor publice. La o analiză a execuţiei acestor bugete constatăm însă că Ministerul Finanţelor nu face altceva decât să ia înapoi banii alocaţi investiţiilor care nu mai au nicio şansă să fie cheltuiţi până la sfârşitul anului de către ordonatorii principali de credite. La sfârşitul primului semestru al anului, din bugetul alocat investiţiilor publice s-au cheltuit doar 26 de procente, iar lista codaşilor este deschisă, ca în fiecare an, de Ministerul Transporturilor.
Bugetul destinat investiţiilor publice este anul acesta în sumă de 15,74 miliarde de lei, din care de la bugetul de stat au venit 14,25 miliarde de lei. Deşi el este mai mic decât cel de anul trecut, care a fost de 21,76 miliarde de lei, a depăşit însă puterea de investire a instituţiilor publice. La sfârşitul primului semestru al anului din acest buget fuseseră cheltuite doar 4,14 miliarde de lei, potrivit unui document al Ministerului Finanţelor.
Jale la Transporturi
Cea mai gravă situaţie se înregistra la Ministerul Transporturilor, unde bugetul alocat este de 4,42 de miliarde de lei, din care se cheltuiseră doar 825 de milioane de lei (18,66%). Foarte multe proiecte care, deşi aveau asigurată finanţarea de la bugetul de stat, nu fuseseră demarate până la mijlocul anului. De exemplu, pentru lărgirea la patru benzi a Centurii de Sud a Bucureştiului pe o lungime de 27 km au fost alocaţi în acest an 30 de milioane de lei, dar se cheltuiseră până la 30 iunie doar 63.000 de lei, iar pentru continuarea investiţiilor la Magistrala IV Metrou s-au alocat fonduri în valoare de 111,816 milioane de lei, dar plăţile efectuate au fost de numai 36,8 milioane de lei. În aceste condiţii, rectificarea aduce la Transporturi o tăiere de peste un miliard de lei.
Nu investeşti, pierzi banii
Unul dintre marii pierzători ai rectificării ar putea fi considerat şi Ministerul Cercetării, care va pierde 228,9 milioane de lei. Asta doar la o primă vedere pentru că din bugetul de investiţii, în sumă de 298 de milioane de lei, ministerul cheltuise până la mijlocul anului doar 8,6 milioane de lei. Nici reprezentanţii Ministerului Apelor şi Pădurilor nu se pot lăuda că au excelat la capitolul investiţii. Dintr-un buget de aproape 299 milioane de lei, cheltuiseră doar 64 de milioane de lei, aşa că ministerul pierde aproape 100 de milioane de lei.
Serviciile recuperează ce au pierdut
După ce la prima rectificare bugetară din acest an fondurile serviciilor secrete au fost tăiate, cea de a doua rectificare este cu noroc pentru ele, obţinând o majorare a creditelor bugetare în sumă totală de 69,45 milioane de lei. Serviciilor secrete le-a fost alocat anul acesta un buget total de investiţii din fonduri publice de 262,361 milioane de lei, dar, mai cumpătate cu investiţiile, au cheltuit doar 46,917 milioane de lei, adică 18%. Cei mai puşi pe investiţii s-au dovedit a fi cei de la Serviciul de Informaţii Externe, care din cei 47 de milioane de lei alocaţi, au investit 15,79 milioane de lei până la mijlocul anului (33,59%) şi cei de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, care din cei 35,4 milioane alocaţi din bani publici, cheltuiseră 10,8 milioane de lei (30,52%).
Cheltuielile de capital, doar 1,26% din PIB
În primele nouă luni ale acestui an, cheltuielile de capital, inclusiv investiţiile, au crescut cu 46,7% faţă de anul precedent, dar numai la 1,2% din PIB (11,3 miliarde de lei), dar în principal datorită cheltuielilor pentru achiziţionarea armelor americane. "Cheltuielile de capital s-au majorat cu 46,7%, fiind influenţate de cheltuielile din domeniul apărării. Din această sumă, estimăm o creştere de 27,2% pe an. O altă tranşă de cheltuieli pentru apărare de 0,26% din PIB anunţată pentru luna septembrie a fost, cel mai probabil, întârziată, după cum sugerează datele", potrivit analiştilor ING Bank.
Ministerul Finanţelor primeşte 2,69 miliarde de lei, din care va plăti un miliard de lei pentru dobânzi la împrumuturi, 671,6 milioane de lei pentru contribuţia României la bugetul UE şi 700 milioane de lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.
2017, cele mai mici investiţii publice
În 2017, investiţiile publice au scăzut la 2,6% din PIB, fiind la cel mai mic nivel din 1999 încoace, dar anul 2018 are toate şansele să stabilească un nou record negativ. Anul trecut, investiţia publică în România a fost cea de-a cincea cea mai joasă dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, dar mult mai mică decât în alte ţări din Europa de Est. Estonia a cheltuit anul trecut 5,4% din PIB, Ungaria a alocat 4,5% din PIB, Polonia - 3,8% din PIB şi Republica Cehă - 3,4%.