În Republica Moldova a început vineri campania electorală pentru alegerile prezidenţiale preconizate la 1 noiembrie, într-un context marcat puternic de recrudescenţa epidemiei de COVID-19, în timp ce factorul geopolitic este la fel de important în acest scrutin ca la toate alegerile desfăşurate în Republica Moldova, relatează EFE şi mass-media de la Chişinău.
Chiar dacă în cursa pentru cea mai înaltă funcţie în stat s-au înscris opt candidaţi, doar doi dintre ei sunt creditaţi cu cele mai mari şanse: actualul preşedinte, socialistul Igor Dodon şi lidera Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Maia Sandu, fost premier.
Ceilalţi şase candidaţi sunt: Renato Usatîi (Partidul Nostru), Andrei Năstase (Platforma DA), Tudor Deliu (Partidul Liberal Democrat), Violetta Ivanov (Partidul Şor), Octavian Ţîcu (Partidul Unităţii Naţionale) şi Dorin Chirtoacă (Unirea).
Potrivit tuturor sondajelor, bătălia decisivă se va da între Igor Dodon, perceput ca un politician pro-Moscova, şi Maia Sandu, considerată proeuropeană, în a doua rundă de scrutin, care a fost stabilită pentru 15 noiembrie.
Ambii candidaţi se vor confrunta pentru a doua oară la urne: în cadrul precedentelor alegeri prezidenţiale din 2016, Igor Dodon a învins-o pe Maia Sandu în turul doi de scrutin, obţinând 52,27% din voturi, iar observatorii anticipează o luptă strânsă între cei doi rivali.
Preşedintele Igor Dodon a anunţat vineri că şi-a luat concediu fără plată pentru a se putea dedica pe deplin campaniei electorale, în cadrul căreia va avansa o propunere de reformă constituţională pentru reducerea numărului de parlamentari.
Dodon, care a renunţat la şefia Partidului Socialist în 2016 când a câştigat alegerile prezidenţiale, neavând dreptul ca şef al statului să conducă o formaţiune politică, îşi bazează campania electorală pe mai multe iniţiative, între care implementarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, restabilirea parteneriatului strategic cu Rusia şi dezvoltarea relaţiilor cu Comunitatea Statelor Independente (CSI).