Încrederea în stat este fundamentul oricărei democrații funcționale, iar fără aceasta, societatea este aruncată în haos, orice decizie politică riscă să fie ineficientă, iar economia riscă să se prăbușească. Cetățenii, firmele mari și mici, investitorii, atât locali, cât și internaționali - cu toții au nevoie de un mediu politic, economic și administrativ stabil, caracterizat prin reguli clare și consecvente.
În prezent, lipsa de predictibilitate guvernamentală și fiscal-bugetară generează teamă cu privire la ziua de mâine, îngheață decizii de investiții și împiedică planificarea pe termen lung, iar economia riscă să intre într-un declin sever.
Politicienii spun că vor construi bugetul pe 2025 având ca premisă o creștere economică nerealistă de peste 2%; de fapt, din cauza demagogiei lor de până acum România riscă să intre într-o recesiune economică profundă. Efectele acesteia ar fi devastatoare: pierderea locurilor de muncă, reducerea veniturilor populației și o accentuare a inegalităților, creșterea datoriilor publice și a costurilor de finanțare, prăbușirea capacității statului de a investi în dezvoltarea pe termen lung. Această dinamică negativă va avea și implicații sociale majore, alimentând nemulțumirile populației și inflamând și mai mult neîncrederea în stat. Într-un astfel de scenariu, revenirea la stabilitate economică și socială ar deveni mult mai dificilă și costisitoare.
Totul pleacă de la faptul că, decuplată de interesele cetățenilor, clasa politică a cimentat o excesivă birocrație care livrează servicii publice mediocre, dar care pretinde demagogic, deopotrivă de la cetățeni și de la companii (mari și mici), „solidaritate” fiscală, adică taxe și impozite mai mari care să acopere incompetența administrării bugetului public. Într-o recentă scrisoare deschisă, președintele confederației patronale Concordia, antreprenorul Dan Șucu sublinia că statul promisese o ajustare bugetară jumătate prin taxare suplimentară - acceptată la negocieri de mediul de afaceri - și jumătate prin reducerea de către stat a cheltuielilor publice. Dar „jumătatea statului” s-a dovedit a fi o minciună: pe seama supraimpozitării economiei reale, veniturile bugetare au sporit cu 14%, în timp ce cheltuielile statului au crescut alert cu 21%.
Dezechilibrul fiscal-bugetar indică o problemă sistemică de gestionare a resurselor publice și de furnizare a serviciilor către cetățeni. Lipsa unei reforme reale și a unei discipline bugetare face fără rost orice majorare a impozitelor, deoarece cheltuielile continuă să depășească veniturile. Dar asta nu mai poate continua, cu o economie aflată pe marginea prăpastiei. Restructurarea cheltuielilor bugetare și recâștigarea încrederii în stat sunt pași fundamentali care pot salva economia de la colaps și pot restabili pacea socială.
Echilibrarea finanțelor publice este provocarea majoră. Situația economică actuală - deficitul bugetar mare, creșterea accelerată a costurilor cu datoria publică, încetinirea economiei și necesitatea construcției rapide a bugetului pentru 2025 - trebuie să fie abordată cât mai realist, fără patimi politice și fără interese meschine, populiste sau electorale (în pregătirea următoarelor prezidențiale).
Noul guvern trebuie să-și asume o direcție radicală, dar bazată pe transparență și comunicare constantă cu mediul de afaceri și cetățenii. Este imperativ ca statul să reducă privilegiile excesive din administrația publică și să se prioritizeze cheltuielile care au un impact direct asupra bunăstării cetățenilor.
Mai mult decât atât, este vital ca guvernul să-și respecte angajamentele și să demonstreze că poate lua măsuri cu impact real. Iar asta înseamnă că a venit timpul ca statul să strângă la rându-i cureaua, nu doar populația și firmele.