Proteste extinse față de măsurile autorităților în gestionarea crizei COVID-19 au la bază și neîncrederea în informațiile oficiale, de multe ori contestate de specialiști de marcă. Schimbarea datelor privind contaminarea, a numărului de teste, jonglarea cu numărul paturilor disponibile în ATI, devin „corecte” peste noapte prin găsirea altor metode de calcul, care livrează o „realitate” convenabilă politic. Numărul de decese atribuite virusului, în sine dramatice, sunt cele mai contestate și cele mai greu de adus pe albia corectitudinii.
În Uniunea Europeană este în curs o largă acțiune susținută de serviciile specializate de statistică pentru a da o metodă unitară de evaluare a consecințelor cele mai grele în plan uman ale pandemiei. Statistica „neagră” a deceselor depinde de factori instituționali și reguli care diferă de la țară la țară. Cauza decesului în pandemie este înregistrată ca atare pe prezumții sau pe existența unui test anterior de diagnostic. Sunt decese la domiciliu ale bolnavilor infectați de virus care nu sunt incluse în raportări. Metodele de monitorizare a mortalității legate de virus sau capacitatea instituțiilor de a efectua raportările sunt influențate considerabil de performanțele sistemelor de sănătate, de cele sociale și de statistică, de gradul de transparență politică. Dar numărarea deceselor în ansamblu este mai puțin dificilă și reflectă realitatea; numeroase țări fac această operațiune de înregistrare de mult timp, permițând comparații precise în timp.
EUROSTAT ARE CHEIA
În 12 martie 2021, EUROSTAT, instituția specializată a UE pentru statistică, a difuzat informația care preciza că în perioada martie-decembrie 2020 au fost înregistrate pe ansamblul Uniunii Europene 580.000 de decese în „exces” față de media din patru ani anteriori. În primăvara anului 2020, numărul deceselor din UE a început să crească rapid din cauza COVID-19; în unele părți ale Europei, decesele au fost excepțional de mari comparativ cu mortalitatea medie din anii precedenți. „De aici a venit ideea evaluării impactului pandemiei prin examinarea excesului de mortalitate, adică a creșterii numărului total de decese din orice cauză, comparativ cu decesele din anii precedenți. În total, 580.000 de decese în plus au fost înregistrate în perioada martie-decembrie 2020, comparativ cu aceeași perioadă din 2016-2019”,menționează EUROSTAT. În timpul primei creșteri a COVID-19, excesul de mortalitate în UE a atins primul său vârf în aprilie 2020, cu o creștere de 25% comparativ cu media aceleiași luni din anii 2016-2019. Între mai și iulie s-a înregistrat un nivel mai scăzut al excesului de mortalitate, creșterea fiind reluată odată cu al doilea val al pandemiei, atingând +18% în octombrie și +41% în noiembrie, urmată de +30 % în decembrie, potrivit comunicatului citat.
SUBESTIMĂRI SEMNIFICATIVE
Aplicând această metodă, un studiu comparativ extins pe 71 de țări ajunge la o concluzie drastică. Autorul studiului publicat în 26 martie 2021 este Julien Rousselon, cercetător la France Strategie, instituție independentă care oferă suport științific pentru deciziile autorităților guvernamentale de la Paris. Analizând datele deceselor atribuite COVID-19 în statistica Organizației Mondiale a Sănătății, din martie 2020 până în februarie 2021, au existat aproximativ 1,8 milioane decese, în timp ce, comparativ cu anii precedenți, au fost 3,3 milioane de morți. Această a doua cifră este cu 80% mai mare decât bilanțul consolidat al OMS, ceea ce sugerează „o subestimare semnificativă a bilanțului global al pandemiei”, precizează autorul studiului. De notat că datele OMS sunt rezultatul preluării datelor comunicate de autoritățile naționale, organizația jucând rolul de integrator al acestor evaluări naționale.
CAUZELE ERORILOR
Sunt puține țările în care raportările oficiale naționale sunt apropiate de excedentul de mortalitate, ceea ce conduce la interpretări diverse, inclusiv acuze directe de manipulare a datelor. Cauzele sunt diverse: de la motive politice, de „vopsire a realității” pentru a arăta eficiența măsurilor adoptate de autorități, sau așa cum este Africa, un veritabil „deșert statistic” în care nu sunt date disponibile. Cele mai mari suspiciuni de manipulare a datelor se referă la Brazilia, iar Turcia, țări din Orientul Mijlociu și Caraibe raportează cu întârziere statisticile medicale. Necesitatea de a evalua cât mai exact impactul COVID asupra mortalității este impusă de modalitățile diverse de raportare a cazurilor. Unele țări atribuie decesele COVID doar de un test pozitiv precedent, dar cazurile letale sunt cauzate de numeroase comorbidități, care fragilizează pacienții. În general, decesele în secțiile de terapie intensivă sunt în majoritate atribuite COVID. În schimb, cauzele decesele la domiciliu ale vârstnicilor sau ale persoanelor din zonele izolate, unde este îngreunată intervenția rapidă medicală, nu pot fi stabilite cu exactitate. Astfel, bilanțurile oficiale depind de capacitatea de diagnosticare a maladiei și de performanța administrativă.
JOCURILE POLITICE intervin în cifrele COVID
Studiul citat menționează miza politică majoră asociată în bilanțul pandemiei. Aici intervine momentul în care se poate „juca” raportarea sau alegerea metodelor de calcul, rezultatul fiind riscul de imagine pe care și-l asumă un guvern care este catalogat după aptitudinea de a gestiona situațiile de criză sau judecat în legătură cu civismul populației. Pe termen scurt, raportările și deciziile în criza COVID sunt dirijate și de atractivitatea turistică a țării, ceea ce poate atrage un așa-numit „dumping sanitar” care să prezinte zone sigure, insularizate și mai imune, după statistică, la virus. Bilanțurile oficiale sunt așadar supuse tentației factorului politic de minimalizare a ratei de decese, pentru că ele atrag concluzii legate de capacitatea de gestionare a crizei de autoritatea administrativă, performanța țării de a răspunde prin instituțiile sociale și sanitare la marile tensiuni provocate de pandemie.
Cum stă România în clasamentul negru
Excesul de mortalitate, care poate fi pus pe seama pandemiei, la nivelul Europei este de 17,8%. În cele 36 de țări recenzate, bilanțul oficial COVID raporta 686.911 decese în perioada martie 2020-februarie 2021. În țările Europei Centrale și de Est, acest indice este de 22,4%. Când se face raportul dintre bilanțul oficial la excedentul de mortalitate, care ar reprezenta destul de clar corectitudinea statisticii deceselor COVID, apar discrepanțe mari. Această „abatere” statistică este de 46% pentru regiunea noastră. Cifra poate fi interpretată ca un grad de credibilitate al bilanțurilor oficiale. România este plasată în acest studiu cu 21,6% la rata de supramortalitate, dar un grad mare de abatere al bilanțului oficial de la o realitatea din teren cu 36,9%. Pentru a evalua această „statistică” bine coafată, cazul ideal al raportării corecte al fi procentul de 100%. Atunci cifrele de raportare a deceselor se suprapun pe cele date de supramortalitate. Pentru a înțelege abaterea de corectitudinea statistică, putem face o legătură între aceste raportări și gradul de credibilitate al guvernelor implicate în raportările oficiale. Dacă statistica „nasului lung” indica o abatere de aproape 63% de la realitate în cazul României, cifre mai mari au Ecuador, Peru, Slovacia, Kirkizia, Serbia, Albania. Rusia ajunge la o „abatere” statistică de 82,3%. Cele mai corecte raportări sunt în Israel, Chile, Luxemburg, Franța și Belgia, potrivit studiului publicat de France Strategie.
Unde a intervenit manipularea?
Declarația lui Vlad Voiculescu, din postura de ministru al Sănătății, confirma o manipulare a datelor statistice cu scopul explicit politic. Jonglarea era „impusă” de necesitatea desfășurării alegerilor parlamentare din decembrie 2020. Președintele Iohannis a susținut puternic participarea la vot, apreciind că dinamica de extindere a pandemiei se calmase, și ieșirea populației în număr cât mai mare la vot nu reprezenta un pericol. Statistica europeană contrazice declarația președintelui. Studiul EUROSTAT difuzat în martie 2021 arată că în decembrie 2020, România se afla pe un vârf al valului doi al pandemiei. Pentru a potoli scandalul politic declanșat de afirmațiile lui Voiculescu, s-a lansat teza metodelor diferite de calcul al dinamicii pandemiei și a mortalității. Manevra a reușit.