Judecătorii CCR s-au pronunţat a doua oară pe legile Justiţiei, aceştia admiţând sesizările formulate de PNL, USR şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind Statutul judecătorilor şi procurorilor. Pe de altă parte, şi Puterea a repurtat un succes deoarece sesizările PNL şi USR privind Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea privind organizarea şi funcţionarea au fost respinse.
Parlamentarii PNL şi USR depuseseră pe 29 martie, pentru a doua oară, sesizare la Curtea Constituţională privind legile Justiţiei, după ce Legislativul le-a modificat în urma deciziei iniţiale a CCR. În sesizarea referitoare la modificarea Legii privind statutul magistraţilor, semnatarii susţin că Parlamentul şi-a depăşit limitele stabilite prin Decizia Curţii nr. 45/2018, modificând şi alte dispoziţii, care nu se află în legătură indisolubilă cu prevederile declarate neconstituţionale. Tot pe 29 martie, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat Curtea Constituţională, instanţa supremă susţinând că unele prevederi din Statutul magistraţilor încalcă dispoziţii din Constituţia României, în sensul că noţiunea de "inapt", ce nu este definită în contextul unei evaluări specifice activităţii desfăşurate de judecător sau procuror, ar putea afecta nu doar dreptul la exercitarea funcţiei de judecător sau procuror, ci şi exercitarea dreptului la muncă, corespunzător pregătirii profesionale a acestuia. De asemenea, ÎCCJ mai arăta în sesizare că anumite dispoziţii sunt neconstituţionale "prin conţinutul lor neclar şi confuz". În opinia judecătorilor ÎCCJ, aceste prevederi sunt o derogare de la Constituţie, care asigură un echilibru perfect între necesitatea asigurării cadrului legal şi instituţional al funcţionării unei justiţii independente - ca premisă fundamentală a existenţei statului de drept şi democratic - şi drepturile persoanei care a avut de suferit în urma săvârşirii unei erori judiciare, "instituind în sarcina magistraţilor o răspundere materială ce depăşeşte graniţele trasate de acest articol". ÎCCJ mai spunea că textul cu privire la eroarea judiciară este lipsit de claritate şi conduce la confuzii în interpretarea şi aplicarea legii. Instanţa supremă consideră că formulările "încălcarea drepturilor fundamentale absolute" şi "drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei", care au fost raportate din perspectiva tehnicii legislative folosite la noţiunea de eroare judiciară, "sunt de aşa natură încât, pe de-o parte, creează confuzii cu privire la sfera examinării acestora în condiţiile unei situaţii concrete, iar, pe de altă parte, nu sunt previzibile". Din nou, pronosticul preşedintelui Comisiei parlamentare speciale pentru legile Justiţiei, Florin Iordache, nu s-a materializat. Deputatul PSD declarase anterior pronunţătii CCR că el crede că vor fi respinse sesizările pe cele trei legi ale Justiţiei.
Curtea Constituţională a admis, tot ieri, şi sesizarea făcută de partidele de opoziţie privind Legea de aprobare a OUG prin care Editura Didactică şi Pedagogică este transformată în societate de acţiuni care urmează să primească dreptul de elaborare şi editare a manualelor şcolare. Textul sesizării reclama că legea încalcă principiul funcţionării pieţei libere.
Două din cele trei legi ale Justiţiei au trecut cel de-al doilea test de constituţionalitate, mai puţin Statutul judecătorilor şi procurorilor.