Dar acești stimuli ne pot induce o anumită trăire, făcându-ne să ne prăbușim într-un abis al gândurilor negative. Nu ne rămâne decât să-i identificăm, să-i (re)cunoaștem, pentru a ne putea astfel apăra și îmbunătăți viața. Neurocercetătoarea Nicole Vignola, autoarea studiului „Reprogramează-ți creierul” (Editura Lifestyle, 2025), a indicat 4 astfel de categorii de stimuli.
1. Semnale din mediul înconjurător
„Mediul în care trăiești îți dirijează obiceiurile, comportamentele și acțiunile. De exemplu, în mod normal n-ai chef de băuturi carbogazoase, dar din clipa în care intri într-un restaurant, primul lucru care-ți trece prin cap este că vrei să comanzi o Cola dietetică. Sau poate că bei mai multă cafea când ești la lucru fiindcă e gratuită. Mediul înconjurător îi semnalează creierului tău să dorească lucruri pe care nu le vrei de obicei când ești acasă.”
2. Situații și cadre sociale
„Printre stimulii sociali se numără persoanele cu care te întovărășești sau cadrul social în care te afli. Poate ai un grup de prieteni care te influențează în mod pozitiv și un alt grup cu care-ți place să mergi la bar. Poate ai un prieten toxic care te face să bârfești sau să te simți mizerabil când ești în preajma lui.”
3. Senzații și stimuli senzoriali
„Stimulii pot fi și de ordin vizual. De exemplu, după ce vezi fotografii pe rețelele sociale care înfățișează corpul sau viața altor persoane, e posibil să faci comparații în defavoarea ta, ceea ce duce la ruminație. Într-o lume a rețelelor de socializare, în care suntem bombardați în mod constant cu imagini ale unor persoane care par să o ducă mai bine decât noi, îmi închipui că acest stimul este unul dintre cei mai puternici factori ce provoacă ruminație.”
4. Momentul greșit și locul potrivit (stimuli temporali)
„Este un stimul frecvent întâlnit. Multe persoane pe care le cunosc și cu care vorbesc afirmă că sunt copleșite de gânduri obsesive în principal când se pregătesc să meargă la culcare. Asta e valabil și în cazul persoanelor care încearcă să renunțe la obiceiuri precum fumatul și consumul de alcool, iar începând cu ora 18:00, nevoia de a le da curs devine imperioasă. Este posibil ca în creierul tău să se fi creat asocieri cu unii dintre acești stimuli care îți activează preocupările compulsive. Iar acum acest obicei se activează când apare stimulul respectiv. Vestea bună este că datorită plasticității creierului, aceste asocieri și gânduri obsesive pot fi dizolvate prin demontarea tiparelor de activare.”
Șabloane (rele)
Ce sunt tiparele de activare? Din nou Nicole Vignola: „Odată ce am identificat potențialii factori declanșatori ai gândurilor obsesive, ne putem ocupa de demontarea tiparelor de activare. În foarte multe cazuri, aceste gânduri apar în mod automat, ceea ce înseamnă că se derulează în mod inconștient sau involuntar ca un reflex, un proces înnăscut sau un obicei bine fixat. Altfel spus, neuronii tăi se activează într-o secvență care a fost practicată atât de des, încât se derulează fără să-ți dai seama, perpetuându-ți convingerile și gândurile, care apoi dictează modul în care abordezi viața.”
„Mediul în care trăiești îți dirijează obiceiurile, comportamentele și acțiunile.”, Nicole Vignola, neurocercetătoare
„Stimulii pot fi și de ordin vizual. De exemplu, după ce vezi fotografii pe rețelele sociale care înfățișează corpul sau viața altor persoane, e posibil să faci comparații în defavoarea ta, ceea ce duce la ruminație.”, Nicole Vignola, neurocercetătoare