În draftul de program al reuniunii informale a Consiliului European de la Sibiu, Donald Tusk menționează că discuțiile se vor concentra pe agenda strategică UE 2014-2019 și liniile directoare ale perioadei următorului mandat. Se impune o minimă analiză a mandatului instituțiilor UE - șapte la număr - care expiră odată cu alegerile europarlamentare. Agenda strategică asumată în 2014, asupra căreia ar urma să se prezinte un bilanț, are cinci mari direcții. Prima vizează locurile de muncă și creșterea competitivității, care urmau să fie asigurate printr-un pachet de măsuri cu șase domenii prioritare. Investițiile pentru crearea locurilor de muncă, în special pentru tineri, bugetate de la Bruxelles, nu au o evidențiere specifică în datele Eurostat. Propaganda pentru start-up arată ca bulele dintr-un pahar de băutură gazoasă -vorbă multă, poleială, senzație de dinamism -, dar nu prea rămâne nimic în urmă. Alt punct, piața unică digitală, avea ca termen 2015, dar impulsul real a apărut abia după președinția Estoniei, din 2017. Europa digitală este creionată, dar următoarea bornă a fost pusă pentru 2021. Accesul IMM la finanțări și investițiile în infrastructură pot fi judecate cel mai bine în România, subiect sensibil care nu ia notă de trecere. Acordul comercial cu Statele Unite (TTIP) este trecut la eșecuri nete - avea termen2015. În fine, guvernanța Zonei Euro și coordonarea politicilor economice, intrate la începutul perioadei în complicațiile crizei grecești și la final în catastrofa politică a Brexitului, sunt și ele în suferință. A scăzut sărăcia? În România s-a restrâns aria pauperizării extreme, dar în Franța, la alt nivel, sărăcia este poleită și răzbate din disperarea vestelor galbene. O altă direcție strategică -finalizarea pieței energetice a UE - are întârzieri, iar diversificarea surselor energetice și construirea infrastructurii sunt și ele în balansul intereselor naționale divergente, speculate de marii furnizori. Dacă adăugăm și „bomba migrației”, care a adus la putere guverne izolaționiste și partide care propun chiar demolarea construcției europene, înțelegem de ce bilanțul așteptat la Sibiu va fi amânat. Un tablou sumbru înainte de alegerile din 23-26 mai pentru noul Parlament European nu poate fi scos la fereastra biroului lui Iohannis din Piața Mare. Vestea bună este că în acest an europenii vor avea noi șefi la Parlamentul European, la Comisie și Consiliu, caz care se petrece doar o dată la 37 de ani. „Actualii” și-au ratat mandatul și le va fi greu să recunoască eșecul. România se pregătește să trimită la Bruxelles „sânge proaspăt”. Vestea rea: vom defila cu Băsescu, Blaga, Cioloș, Hava, portdrapel al dreptei românești în marele grup al PPE urmând să fie Rareș Bogdan. Monica Macovei poate fi mândră că are urmași pe măsură...