Astfel că autoritățile române au înființat două tabere mobile pentru cazarea refugiaților, la Vama Siret și la Sighetu Marmației, și au organizat, de asemenea, echipe medicale pentru efectuarea triajului epidemiologic şi evaluarea stării lor de sănătate. Totodată, Ministerul Apărării Naționale a lansat o campanie de donare de sânge și a anunţat că 11 spitale militare sunt pregătite să primească militari ucraineni răniţi.
Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a înființat două tabere mobile, la Vama Siret, din județul Suceava, și la Sighetu Marmației (Maramureș), unde pot staționa temporar sute de cetățeni sosiți din zona de conflict. Spre exemplu, unitatea mobilă de la Vama Siret – prima tabără pentru ucraineni, care a fost operaționalizată încă de sâmbătă seara – este formată din 30 de corturi, 30 sisteme de climatizare, 3 sisteme de iluminat, 201 paturi pliante, 201 saci de dormit, 30 seturi de mese cu bănci, conform DSU. De asemenea, unitatea este prevăzută cu o bucătărie rulantă auto, care poate asigura prepararea porțiilor de mâncare pentru persoanele din tabără.
Transport pentru fluxul de refugiați
De asemenea, DSU a anunțat că tabăra mobilă aparținând ISU Constanța va fi trimisă în județul Tulcea, la vama Isaccea, iar 16 microbuze de transport persoane din cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență din mai multe județe au ajuns în Vama Siret din județul Suceava. Trei dintre acestea au fost direcționate către tabăra mobilă de pe stadionul Siret, iar nouă microbuze vor rămâne în vamă pentru transportul cetățenilor ucraineni către destinațiile dorite. Celelalte mijloace de transport vor asigura alte misiuni din dinamica operativă.
Și Ministerul Sănătăţii (MS) a anunțat că a organizat echipe medicale mobile pentru efectuarea triajului epidemiologic şi evaluarea stării de sănătate a refugiaţilor din taberele organizate de DSU, precum şi asigurarea testării acestora pentru COVID-19.
„Ministerul Sănătăţii a organizat, prin direcţiile de sănătate publică din judeţele de la frontiera cu Ucraina şi judeţele învecinate cu acestea, echipe medicale mobile pentru efectuarea triajului epidemiologic şi evaluarea stării de sănătate a refugiaţilor din taberele organizate de DSU şi asigurarea testării acestora pentru COVID-19”, se arată într-un comunicat al ministerului. Persoanele care vor avea nevoie de asistenţă medicală vor fi îndrumate către unităţile sanitare din zonă. Conform sursei citate, accesul la servicii de sănătate pentru cetăţenii ucraineni este similar cu cel pentru cetăţenii români şi se face pe baza convenţiilor existente. În prezent, Ministerul Sănătății centralizează cererile de echipamente și materiale sanitare din partea Ucrainei pentru a le onora în perioada imediat următoare și „se întocmește lista de spitale în care vor primi asistență medicală răniții ucraineni”.
Societatea Antibiotice SA, aflată în patrimoniul Ministerului Sănătății, a trimis deja în Ucraina antibiotice orale și injectabile pentru 5.000 pacienți.
Armata activează spitalele militare
„Ministerul Apărării Naţionale a pregătit toate cele 11 spitale militare din subordinea Direcţiei Medicale pentru asigurarea asistenţei şi tratamentului medical pentru militarii răniţi din Ucraina”, a transmis, ieri, și MApN. Este vorba despre unităţile din reţeaua MApN care funcţionează în Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov, Constanţa, Timişoara, Iaşi, Craiova, Sibiu, Focşani, Galaţi şi Piteşti.
De asemenea, începând de ieri, a fost lansată și o campanie de donare de sânge în beneficiul militarilor răniţi. Centrul de transfuzii sangvine care funcţionează în curtea Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central în Bucureşti va fi deschis în fiecare zi, între orele 8.00 şi 14.00, pentru toţi cei care doresc să doneze sânge în acest scop.
Call-center pentru consiliere medicală și psihologică
Începând de astăzi, și Alianța Pacienților Cronici din România (APCR) pune la dispoziția refugiaților din Ucraina un call-center unde fiecare apelant „va fi navigat prin sistemul de sănătate, va primi consiliere medicală de bază, psihologică, nutriție, dar și medicamentele necesare tratamentului indicat de medicii implicați, prin procurarea acestora de la producători”. Numărul de telefon unde refugiații pot suna este 021.253.05.91.
„Facem un apel la voluntari pentru traducere din limba ucraineană pentru refugiații care nu vorbesc engleza. Este un moment de răscruce pentru refugiați și trebuie să le dăm certitudinea că nu sunt abandonați”, a transmis Cezar Irimia, președintele APCR, pe pagina de Facebook a organizației.
25.000 de ucraineni au rămas în România
Conform Agenției ONU pentru refugiați, numărul celor care au fugit din Ucraina a ajuns la 368.000, însă ar putea crește până la 4 milioane de persoane, relatează Reuters. Oamenii au fugit în Polonia (cei mai mulți), Ungaria, Moldova, Slovacia și România. Polițiștii de frontieră polonezi spun că 156.000 de persoane au trecut din Ucraina în ultimele zile, relatează AFP.
În România, până ieri, au intrat 47.000 de cetățeni ucraineni, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, iar dintre aceştia peste 22.000 au tranzitat ţara către alte state. În prezent, în România sunt peste 25.000 de ucraineni, dintre care doar 102 au cerut, în mod oficial, azil în România. „Potrivit datelor pe care le avem până miezul nopţii, sunt 47.000 de cetăţeni ucraineni care au intrat în ţară, dintre care 22.785 au ieşit deja din ţara noastră. Aşadar, până în acest moment sunt 25.000 de cetăţeni ucraineni care se află pe teritoriul României. Dintre aceştia, 102 au ales să solicite protecţia statului român, depunând în acest sens cerere de azil. Aceste centre de azil gestionate de Inspectoratul General pentru Imigraţie au un grad de ocupare, în acest moment, de 57,7%, incluzând aici şi ceilalţi solicitanţi de azil, în afara cetăţenilor ucraineni”, a declarat Dan Cărbunaru, ieri, în timpul ședinței grupului pentru gestionarea situației generate de agresiunea militară rusă din Ucraina.
România poate primi peste 500.000 de refugiaţi din Ucraina, potrivit ministrului Apărării, Vasile Dîncu, care a spus încă de săptămâna trecută că există „un plan pregătit în toate marile orașe”.
Platforma „Ucraina - Împreună ajutăm mai mult”, unde se centralizează toate ofertele de ajutor pentru refugiații din Ucraina care ajung în România, este disponibilă pe site-ul Guvernului, astfel că cine vrea să ajute trebuie să completeze un formular în care să precizeze dacă este persoană fizică sau juridică, numele, numărul de telefon, adresa de e-mail, modalitatea în care poate ajuta – alimente, cazare, transport –, în ce judeţ poate oferi ajutorul și în cât timp va fi disponibil acest sprijin oferit.
1.269 de oferte de asistență umanitară au fost centralizate, până ieri dimineaţă, pe platforma oficială găzduită de site-ul Guvernului, „Ucraina – Împreună ajutăm mai mult”.