Însă modul în care Guvernul Ciucă, la inițiativa ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, a înțeles să o facă riscă să anuleze întregul demers. Executivul a emis o Ordonanță de Urgență, prin care modifică articolul declarat neconstituțional în 2018, încălcând Referendumul pe Justiție organizat de președintele Klaus Iohannis, aprobat prin votul a peste 6,5 milioane de cetățeni și validat de Curtea Constituțională. Apoi, Ordonanța de Urgență în cauză încalcă și alt principiu al legiferării, întrucât textul ei este identic cu cel al unui proiect de lege adoptat, în luna aprilie, de Senat și care se află în dezbaterea forului decizional al Parlamentului, respectiv a Camerei Deputaților. Este pentru a treia oară când un Guvern instalat de președintele Iohannis, după consumarea Referendumului pe Justiție, emite acte normative care încalcă flagrant această consultare populară.
Ordonanța de Urgență emisă luni, 30 mai, de către Guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă poartă numărul 71/2022 și vizează modificarea articolului 155 alineat 1 din Codul Penal. Mai exact, conform reglementării „cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză, care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului”. Iar ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, inițiatorul proiectului de ordonanță de urgență, precizează că demersul vizează o situație excepțională și urgentă, deoarece, în 2018, Curtea Constituțională a declarat, prin Decizia 297, forma în vigoare a acestui articol ca fiind neconstituțională. Concret, în reglementarea supusă controlului CCR, întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale intervenea ori de câte ori procurorul îndeplinea un act procedural în cauză, fără însă a mai aduce la cunoștința celui acuzat cu privire la acest lucru.
Se știe deja, din nenumăratele situații similare prin care CCR a declarat neconstituționale anumite reglementări că, dacă în termen de 45 de zile, Parlamentul nu pune în acord legislația cu decizia Curții, prevederile legale care au fost declarate neconstituționale își încetează aplicabilitatea.
6,5 milioane de români au interzis Guvernului să emită OUG în acest domeniu
Ei, bine, au trebuit să treacă patru ani pentru ca un membru al puterii executive să înțeleagă gravitatea acestei situații, pentru a lua măsuri administrative. Numai că măsura luată este vădit neconstituțională. În data de 26 mai 2019, odată cu scrutinul pentru alegerea, din partea României, a membrilor în Parlamentul European, președintele Klaus Iohannis a organizat un referendum, prin care cetățenii români erau chemați să se pronunțe cu „DA” sau cu „NU” la două întrebări considerate, la vremea respectivă, esențiale pentru combaterea flagelului corupției.
Cea de-a doua întrebare a Referendumului suna astfel: „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe?”. Conform Biroului Electoral Central, 6.477.865 de cetățeni cu drept de vot au răspuns „DA”. Iar CCR a validat aceste răspunsuri.
Trei premieri au făcut, fără excepție, pe dos
După validarea Referendumului, președintele României, Klaus Iohannis a redactat un Acord Politic Național, prin care a chemat toate partidele reprezentate atunci în Parlament să-și ia angajamentul să transpună în legislație rezultatele referendumului. Iar la Cotroceni, chiar de ziua lui Klaus Iohannis, pe data de 13 iunie 2019, liderii PNL (Ludovic Orban), Pro România (Victor Ponta), USR (Dan Barna) și PMP (Eugen Tomac) au semnat acest Acord.
Primul Guvern instalat de Klaus Iohannis după validarea rezultatelor acestui Referendum, Cabinetul Orban I, a încălcat consultarea populară inițiată de președintele României chiar în timpul stării de urgență, din primăvara anului 2020. Atunci, Executivul a emis o ordonanță de urgență prin care a modificat Codul Penal, în sensul înăspririi unor pedepse și al înființării de noi infracțiuni cu privire la zădărnicirea combaterii bolilor.
Apoi, al treilea Guvern instalat de Klaus Iohannis, după Referendum, cel condus de Florin Cîțu, a încălcat Referendumul în primele zile ale existenței sale la Palatul Victoria. Ministrul de atunci al Justiției, USR-istul Stelian Ion, a promovat un proiect de OUG, în data de 30 decembrie 2020, prin care a prorogat cu un an termenul de intrare în vigoare a unei prevederi din Legea de Organizare Judiciară cu privire la constituirea completelor de trei judecători în apel.
Iată că, în mai 2022, al patrulea Guvern instalat de Klaus Iohannis, cel condus de liderul actual al PNL, Nicolae Ciucă, încalcă pentru a treia oară acest referendum prezidențial.
Pe rolul Parlamentului se află, în dezbatere, un proiect de lege care vizează același lucru. Prioritate are acțiunea din Legislativ
Cunoscutul avocat Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al CSM, susține, cu argumente, că OUG 71/2022, emisă la începutul acestei săptămâni, „este în mod flagrant neconstituțională, aspect asumat cu bună știință de ministrul justiției și de Guvern: legiferează într-un domeniu interzis ordonanțelor de urgență prin referendumul din 2019 (referendumul consultativ produce efecte obligatorii negative, în sensul că e inadmisibilă legiferarea împotriva rezultatului său - CCR dixit)”. Avocatul arată că, în al doilea rând, „publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial este iminentă și se va întâmpla cel mai probabil la începutul săptămânii viitoare. Pe 10 iunie expiră 3 mandate de judecător constituțional, printre care și cel al președintelui CCR și al judecătorului-raportor (Daniel Morar), persoanele de care depinde motivarea, semnarea și publicarea deciziei”.
Însă o altă problemă de nelegalitate a acestei OUG pornește din faptul că ea nesocotește autoritatea Parlamentului ca legiuitor primar, în dezbaterea parlamentară existând deja în stadiu avansat un proiect de lege absolut identic.
Legea, adoptată de Senat în 11 aprilie
Trei parlamentari progresiști, Daniel Sorin Gheba, Ion Marian Lazăr și Diana Stoica, au depus un proiect de lege care are ca obiect exact modificarea articolului 155, alineatul 1, din Codul Penal, pentru a-l aduce în acord cu decizia CCR din 2018. Proiectul de lege al USR a fost adoptat, în 11 aprilie 2022, de Senat, ca primă Cameră sesizată, nu pentru că a fost votat, ci pentru că s-a depășit termenul de adoptare prevăzut de articolul 75, alineat 2 din Constituție. În 13 aprilie, legea a ajuns la Camera Deputaților și urmează ca raportul Comisiei Juridice să fie gata până pe 11 mai.
Dar, ce să vezi, acest lucru nu s-a întâmplat. Însă, într-adevăr, textul proiectului de lege este identic cu cel din Ordonanța de Urgență emise de Guvernul Ciucă.
„Consecințele sunt simple și exact pe dos față de ce au urmărit. OUG-ul este vădit neconstituțional pentru motive de formă și nu cred că va exista avocat de penal care să nu o invoce în același timp cu solicitarea constatării împlinirii termenului de prescripție. OUG-ul e neconstituțional o dată în plus pentru că aceeași reglementare era deja în stadiu avansat în Parlament, unde a trecut deja de o Cameră”, subliniază Adrian Toni Neacșu.
Situația era deja lămurită, prin respingerea de către ÎCCJ a unui recurs în interesul legii, promovat de Bogdan Licu
Reamintim că, după decizia Curții Constituționale din 2018, unele instanțe aplicau ad-litteram dispozitivul ei, altele o considerau doar o decizie interpretativă, ținând sau nu cont de ea. Astfel, în funcție de percepția judecătorilor, în unele cauze actele procedurale efectuate de procurori aveau să întrerupă cursul prescripției, chiar dacă ele nu erau aduse la cunoștința celor acuzați, altele nu întrerupeau, în funcție de completul de judecată.
După un an de la decizia CCR, Parchetul General a formulat, pe data de 9 august 2019, un recurs în interesul legii, pe care l-a înaintat Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Acțiunea poartă semnătura lui Dimitrie Bogdan Licu, acesta din urmă îndeplinind, la acel moment, calitatea de procuror general interimar. În documentul redactat de Licu se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție să dispună dacă și în ce manieră instanțele de judecată vor respecta decizia Curții Constituționale. Rezultatul - ÎCCJ a respins ca inadmisibil recursul în interesul legii promovat de actualul judecător al CCR, Bogdan Licu.
Acest recurs în interesul legii a făcut obiectul dosarului ÎCCJ 2060/1/2019, soluționat de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în data de 11 noiembrie 2019. Când prin Decizia obligatorie nr. 25/2019, Înalta Curte a respins ca inadmisibilă acțiunea promovată de Bogdan Licu. Iar dezlegarea situației pe fond emană chiar din motivare: „A solicita instanței supreme clarificări suplimentare cu privire la aceste aspecte echivalează cu o nesocotire a plenitudinii de jurisdicție a Curții Constituționale în domeniul controlului de neconstituționalitate. Efectele deciziilor Curții nu pot fi interpretate, în procesul de aplicare a legii, de către alte instituții ale statului, întrucât un atare demers ar genera o știrbire a competenței sale exclusive în materie. Prin urmare, instanțele judecătorești nu trebuie să interpreteze efectele deciziei, ci să aplice acea decizie”.