Statistica invocată de Comisia Europeană arată că numai în 2021 au fost confiscate 303 tone de cocaină. Activitățile rețelelor criminale au evoluat în amploarea, rafinamentul și consecințele lor violente, mai arată Comisia. În tot acest timp, România mai mult a mimat lupta împotriva drogurilor, iar fondurile alocate Agenției Naționale Antidrog s-au dus în proporție de 80% pentru plata salariilor. Agenția funcționează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, dar un proiect de lege inițiat săptămâna trecută propune trecerea ei în subordinea Ministerului Sănătății.
Foaia de parcurs stabilește acțiuni concrete și direcționate, fiind prevăzute 17 acțiuni în 4 domenii prioritare. Deși lupta împotriva acestui flagel a crescut în intensitate în ultimii ani, Comisia Europeană subliniază că este nevoie de o adaptare constantă a răspunsului colectiv al UE.
Ce propune Comisia Europeană
Printre măsurile avute în vedere să numără crearea unei noi Alianțe Europene a Porturilor pentru a spori rezistența acestora împotriva infiltrațiilor criminale. Pentru aceasta se dorește consolidarea activității autorităților vamale, a organelor de aplicare a legii, a actorilor publici și privați din porturile Uniunii. De exemplu, aceste obiective ar urma să fie atinse prin scanare și echipamente de ultimă generație.
De asemenea, demontarea rețelelor criminale cu risc ridicat prin facilitarea investigațiilor financiare și digitale este o altă măsură înscrisă în noua foaie de parcurs. Cartografierea celor mai mari rețele criminale, consolidarea cooperării dintre procurorii și judecătorii specializați și utilizarea alertelor Sistemului de Informații Schengen (SIS) este o altă cale de luptă identificată de Executivul de la Bruxelles.
Pe de altă parte, se are în vedere introducerea unor măsuri de prevenire a criminalității organizate prin schimbul de bune practici și orientări între statele membre. Scopul este de a preveni infiltrarea acestor grupuri în societate și în economie pentru a nu le permite să recruteze tineri și pentru a îmbunătăți siguranța și sănătatea publică, ceea ce va duce, în final, la limitarea mai eficientă a accesul la precursorii drogurilor, arată Comisia Europeană.
Nu în ultimul rând, se are în vedere cooperarea între partenerii internaționali pentru a face față amenințării globale, inclusiv prin consolidarea schimbului de informații, operațiuni comune pe principalele rute ale traficului de droguri și consolidarea cooperării judiciare cu țările din afara UE. Comisia se angajează să pună în aplicare aceste acțiuni suplimentare pe parcursul anilor 2023 și 2024, în strânsă cooperare cu statele membre și instituțiile europene.
Agenția Națională Antidrog, depășită
După ce autoritățile din România au ignorat foarte mulți ani problema consumului de droguri, în special în rândul tinerilor, evenimentele din ultima perioadă au adus în atenția opiniei publice amploarea acestui fenomen. În România funcționează de aproape 20 de ani Agenția Națională Antidrog, dar eficiența activității sale este foarte scăzută. „Deși Agenția funcționează de aproape 20 de ani, consumul de droguri tot crește. În anul 2022, din bugetul de 32 de milioane de lei anual, 26 de milioane s-au cheltuit cu plata salariilor personalului, iar sub 20% din bani s-au alocat pentru implementarea de programe”, arată studiul „POLITICILE PUBLICE ANTIDROG ÎN ROMÂNIA - Între justiție penală și sănătate publică”, realizat recent la solicitarea Fundației Friedrich Ebert Stiftung România de către Costin-Aurel Militaru (medic, specializat în programe de reducerea riscurilor asociate consumului de droguri), Vlad-George Zaha (criminolog cu aria de activitate în domeniul politicilor publice antidrog și criminologiei publice intervenționiste) și Alina Dumitriu (activistă socială, fondatoarea Asociației Sens Pozitiv, prin intermediul căreia oferă servicii psihosociale pentru persoane care trăiesc cu boli cronice). Efectivele Agenției Antidrog numără, în total, 220 de polițiști, medici și terapeuți angajați, dintr-o schemă totală de 320. Există județe în care doar cinci persoane au în responsabilitate gestionarea problemei consumului de droguri, raportat la o populație de sute de mii de locuitori, arată studiul, care îl citează pe fostul director al Agenției, Cristian Ivan, demis în septembrie 2022 în urma unui interviu acordat Antenei 1 în care recunoștea că instituția este complet depășită. „În acest sens, fostul director al Agenției Naționale Antidrog dezvăluia, în același interviu în care menționa: „Nu poate să «spună adevărul», și faptul că «Nu ai cum să faci prevenire cu 5 oameni»”. „Noi tot băgăm bani și consumul crește, scade vârsta, atunci ceva nu funcționează”, spunea atunci Cristian Ivan, citat acum în studiul amintit.
Colectarea datelor lasă de dorit
Conform datelor colectate, principalele tipuri de droguri care au fost consumate în România în anul 2022 sunt următoarele: canabis, heroină, cocaină, noi substanțe psihoactive, ecstasy, amfetamine și metadonă. Raportul pe anul trecut al Agenției Naționale Antidrog arăta că vârsta medie a consumatorului se încadrează în intervalul 20-55 de ani, persoanele de gen masculin având o pondere de două ori mai mare decât persoanele de gen feminin. „Ce este interesant de urmărit în procesul de colectare a datelor este faptul că în cazul serviciilor medicale de urgență nu se colectează centralizat și sistematizat informațiile care ar putea ajuta la crearea profilului consumatorului de droguri, profil care apoi să ajute la identificarea și punerea în practică a serviciilor necesare în raport cu nevoia. Conform datelor colectate, în multe unități spitalicești nu se înregistrează sau centralizează informații precum vârsta persoanei care a accesat serviciul, respectiv, dacă se prezintă pentru prima oară sau nu și care au fost alte motive pentru care a accesat serviciul, nu se fac testări calitative în ceea ce privește tipul de substanță consumată (se înregistrează, acolo unde se face înregistrarea, doar ceea ce a declarat persoana). „Un alt aspect important care se regăsește și în Raportul național privind situația drogurilor din 2022 al Agenției Naționale Antidrog este faptul că, din păcate, colectarea datelor nu poate fi realizată complet la nivel național, deoarece multe din serviciile implicate nu răspund solicitărilor sau răspund cu întârziere foarte mare”, mai precizează studiul publicat de Fundația Friedrich Ebert Stiftung România
Recomandare: România să-și reconsidere politica punitivă
Având în vedere că singurele politici eficiente care conduc la reducerea consecințelor negative sociale și medicale ale consumului de droguri și ușurează accesul consumatorilor la servicii de asistență presupun abandonarea pedepselor penale pentru consumatori (deținători în vederea consumului), principala recomandare a acestui studiu este ca România să-și reconsidere politica punitivă în favoarea unei politici care are în centru sănătatea publică, spun autorii studiului. În acest sens, țara noastră trebuie să adere la „standardul de aur” al dezincriminării susținut de Consorțiul Internațional Pentru Politice Publice în Domeniul Drogurilor (IDPC, 2022) și de Comisia Globală pentru Politica Drogurilor (GCDP), care constă în eliminarea tuturor sancțiunilor pentru consum și activități conexe, adică posesia, cumpărarea și cultivarea pentru consumul propriu. Conform acestor organisme, un număr tot mai mare de guverne, grupuri ale societății civile, rețele de persoane care consumă droguri, cercetători din întreaga lume și lideri globali au recunoscut necesitatea urgentă a dezincriminării. „Recomandăm eliminarea tuturor sancțiunilor penale pentru deținerea de droguri în vederea consumului propriu, pentru toate substanțele, conform recomandărilor Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie (2023) - organism reprezentativ al medicilor psihiatri. Este necesară consultarea cu partenerii internaționali cu experiență în dezincriminare, precum Portugalia și Spania, dar și cu cei aflați în fruntea mișcărilor internaționale de liberalizare, precum Germania. Pentru a stabili cantitățile de droguri până la care s-ar dezincrimina posesia pentru fiecare tip de drog, recomandăm factorilor decizionali să preia ca model reglementările din statele unde sunt aplicate astfel de politici”, spun autorii studiului.
Modelul portughez, de luat în calcul și de noi
Prin eliminarea tuturor sancțiunilor penale pentru posesia de droguri în vederea consumului propriu, dezincriminarea creează un mediu propice dezvoltării și promovării accesului voluntar la sisteme de asistență și sprijin. „Deși măsurile specifice adoptate în cadrul dezincriminării tuturor substanțelor rămân la latitudinea - și în responsabilitatea - Guvernului și a legiuitorilor, recomandăm drept punct de referință sistemul portughez”, mai spun realizatorii studiului. Conform studiilor internaționale, în cadrul sistemului portughez al dezincriminării - catalogat drept un „succes răsunător”, dacă poliția identifică o persoană aflată în posesia unei cantități echivalente cu doza zilnică medie pentru consum propriu, aferentă unei perioade de până la 10 zile, indiferent de drog, persoana primește o citație din partea unei „comisii de descurajare” (CDT) - un panel format din trei persoane, experți medicali, asistenți sociali și profesioniști în domeniul juridic. Această comisie are o abordare neconflictuală și folosește o perspectivă centrată pe sănătate pentru a evalua dacă persoana în cauză necesită tratament sau nu. Comisiile dispun de o gamă largă de instrumente pentru a soluționa fiecare caz - printre care: facilitarea tratamentului pentru cei dependenți de droguri, raportarea regulată în fața comisiei, prestarea de servicii comunitare, suspendarea permisului de conducere sau a altor permise sau, ca ultimă soluție, aplicarea de amenzi. Pentru cei care nu sunt dependenți și sunt la prima abatere, comisiile vor suspenda, în cele mai multe cazuri, procedura și nu vor impune nicio sancțiune. Dacă o persoană este găsită cu o cantitate mai mare decât cea aferentă consumului propriu pe o perioadă de 10 zile, aceasta va fi trimisă în fața instanței, unde se pot formula acuzații de trafic de droguri.
Comisia Europeană a anunțat că va lansa o cerere de propuneri privind criminalitatea organizată în cadrul Fondului pentru securitate internă, în valoare totală de 20 de milioane de euro până la sfârșitul anului 2023. De asemenea, până în vara anului 2024 o agenție a UE pentru droguri urmează să devină operațională.
De la MAI, la Ministerul Sănătății
Săptămâna trecută, un grup de patru parlamentari neafiliați (membri ai partidului REPER) au înregistrat o inițiativă legislativă, care urmează să fie dezbătută în Senat, ce vizează trecerea Agenției Naționale Antidrog din subordinea Ministerului Afacerilor Interne în subordinea Ministerului Sănătății. Inițiatorii subliniază că această schimbare ar poziționa România alături de țări precum Irlanda, Suedia, Finlanda, Austria, Portugalia, Spania, Croația și Bulgaria, care au în subordinea ministerelor sănătății instituțiile echivalente Agenției Naționale Antidrog din România. „Agenția Națională Antidrog, aflată în momentul de față în subordinea MAI, este o instituție neperformantă, desfășurând acțiuni care au un puternic caracter contraproductiv în domeniile prevenirii și combaterii consumului de droguri. Abordările polițienești alese de această instituție stigmatizează și vulnerabilizează potențialii beneficiari ai serviciilor lor, îndepărtează consumatorii de accesul la tratament și întrețin tabuul asupra fenomenului drogurilor, arăta Andrei Lupu, unul dintre inițiatorii propunerii legislative.