Când nu mai au inspiraţie să inventeze legi pentru binele ţării, aleşii poporului instituie zile de sărbătoare prin lege. Aşa se face că românii sărbătoresc în fiecare an, aproape fără să ştie, Ziua Naţională a Ambulanţei, Ziua Naţională a Costumului Tradiţional Românesc sau Ziua Sosirii Primăverii. Duminica trecută, de exemplu, s-a sărbătorit pentru prima dată Ziua Românilor de Pretutindeni.
Doar anul care a trecut, parlamentarii au instituit prin lege nu mai puţin de 13 zile de sărbătoare pe tot cuprinsul ţării. Ziua Românilor de Pretutindeni, sărbătorită în weekend de preşedintele Klaus Iohannis alături de românii din străinătate, a devenit oficial zi festivă începând din 2015, după un proiect de lege iniţiat de deputatul Aurelian Mihai. „Considerăm perioada de celebrare a Zilei Românilor de Pretutin-deni ca fiind una propice acti- vităților culturale, organizării de spectacole şi alte acțiuni proprii dedicate românilor care au ales să trăiască în afara granițelor țării”, scria depu-tatul în expunerea de motive. Puţini ştiu însă că nu doar Ziua Românilor din străinătate e sărbătoare naţională instituită prin lege. Pe 28 iulie, românii sărbă-toresc, de exemplu, Ziua Naţională a Ambulanţei. Data aminteşte de anul 1906 când a apărut prima Salvare din Bucureşti. Anul trecut, aleşii au decretat prin lege şi Ziua Naţională a Costumului Tradiţional Româ-nesc. Potrivit legii, această zi va fi sărbătorită de Rusalii, zi în care urmează să fie organi-zate manifestări artistice prin care să se promoveze portul popular românesc din toate zonele, dar şi costumele tradi-ţionale ale minorităţilor naţio-nale. În toamna lui 2015, parlamentarii au adoptat prin lege şi Ziua Naţională a Buco-vinei, aniversată pe 28 noiem-brie, dată la care Bucovina s-a unit cu Patria Mamă. Momentul adoptării a fost marcat de deputaţi cu poezii de Eminescu şi Radu Gyr reci-tate de la tribuna Camerei. Conform legii, autoritățile administrației publice centrale şi locale pot organiza manifes-tări cu caracter cultural-ştiințific pentru a cinsti cum se cuvine această zi. În acest caz, fondurile nece-sare spectacolelor sunt asigurate din bugetele locale sau din bugetele autorităților administrației publice centrale.
Ziua Bărbatului e înainte de alegeri
La începutul anului, în luna februarie, parlamentarii au adoptat oficial Ziua Bărbatului, sărbătorită în fiecare an pe 19 noiembrie. Această zi nu va fi însă una de odihnă, însă era nevoie de ea pentru că femeile aveau deja o zi a lor pe 8 martie, se arată în expunerea de motive. O altă sărbătoare din aceeaşi serie este Ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, sărbătorită pe data de 8 mai pentru a pro- mova egalitatea între sexe. Şi în acest caz, autori-tăţile centrale sau locale pot organiza festivităţi din fonduri proprii pentru a atrage atenţia asupra discriminării de gen. Printre sărbătorile legale se numără şi Ziua Sosirii Primă-verii (Nawrez) pentru minoritatea turco-musulmană din România, zi sărbătorită anual pe 21 martie. Potrivit legii, autorităţile locale pot sprijini financiar cu bani de la bugetul local manifestările organizate cu ocazia acestei zile. Tot din bani publici sunt organizate şi festivităţile organizate pe 19 februarie, de Ziua Brâncuşi, declarată prin lege zi naţio nală. În legislaţia românească există şi Ziua Dobrogei , aniversată a n u a l p e data de 14 noiembrie, un nou prilej pentru autorităţi de a cheltui bani publici pentru a marca evenimentul. Alte zile decretate prin lege sunt Ziua limbii bulgare (24 mai) şi Ziua limbii maghiare , sărbătorită pe 13 noiembrie.