Din ce se alimentează protestele vestelor galbene din Franța, degenerate în violențe? Supărarea pe taxele mari la combustibil este un răspuns contondent de respingere, fără anunț de avertizare, a politicii de tranziție eco promovate de președintele Macron. Paradoxal, locul în care a fost lansată la nivel global politica pentru o nouă abordare a schimbărilor climatice se află la mică distanță de Arcul de Triumf, vandalizat sâmbătă de bandele vestelor galbene. Exact în urmă cu trei ani, la sfârșit de noiembrie 2015, Conferința ONU pentru schimbări climatice adunase la Paris toate țările lumii care au adoptat un manifest angajant pentru oprirea cursului periculos al încălzirii planetei. Emisiile de carbon, responsabile pentru găurirea stratului de ozon, pot fi reduse prin modificări radicale în producția de energie și schimbarea motoarelor cu ardere internă cu propulsor electric. Liderii lumii au aplaudat, au semnat declarația de la Paris, industria a dat semne că trece spre energia verde. Unele guverne s-au angajat să susțină prin măsuri fiscale tranziția spre energia curată. Impozitele noi au fost plasate spre companii și mai ales spre populație. Certificatele verzi măresc prețul energiei; mașinile electrice costă, iar subvențiile de promovare sunt suportate de la buget. Fiscalitatea mărită pe combustibili pentru finanțarea tranziției eco este cuplată în Franța cu reduceri de cheltuiele sociale, nemulțumirile explodând, transformându-se acum în criză politică. Protestatarii vor venituri mai mari și impozite mai mici, ecuație nedezlegată de niciun guvern din lume.
Lecția franceză devine un avertisment și pentru alte țări. Prețul la carburanți , cel mai utilizat mijloc de adunat bani la buget, nu poate fi tensionat fără măsură. În plus, șoferii, nu doar cei profesioniști, își apără tot mai clar „teritoriul”, neacceptând schimbări de legislație, restricții de utilizare a mașinilor. Măsurile populiste, aplaudate de ong-uri, sunt promovate cu ardoare de politicieni; anularea taxei de poluare în România a deschis calea importurilor de hârburi excluse din circulație în Vestul Europei. Reintroducerea taxării poluării auto se face cu mare delicatețe și precauții infinite. Justiția se amestecă și ea în politica energetică, dând soluții fals ecologice. O decizie a Curții de Apel București obligă Hidroelectrica, furnizor de energie verde, să oprească intrarea în funcțiune a centralelor de pe Jiu. Investiții de 200 milioane de euro sunt astfel blocate din interese obscure, contrare obligațiilor asumate prin Tratatul de la Paris.