Jon Hird predă la Universitatea Oxford engleză pentru diplomaţie, cursurile de engleză din programul de Studii britanice şi europene, precum şi alte cursuri. Experienţa sa didactică acoperă segmentul adolescentin şi adult, având o pasiune deosebită pentru gramatică, engleză academică şi engleză pentru afaceri, fiind specializat în redactarea materialelor şi metodelor de predare pentru dislexici. Prezent pentru a doua oară la Conferinţa anuală Fischer International pentru profesorii români de limba engleză, care are loc la Bucureşti, Jon le va vorbi despre un aspect foarte important: vorbirea în limba engleză şi importanţa autenticităţii limbajului folosit.
Iniţial ai studiat biologia. Când şi cum ţi-ai descoperit această pasiune pentru limba engleză?
Da, mi-am început drumul în viaţă cu biologia, am studiat ecologia la universitate. Dar întotdeauna mi-a plăcut limba engleză şi am fost mereu destul de interesat de cuvinte şi limbaj. S-a întâmplat un lucru ciudat care a condus la ceea ce fac eu astăzi. Era vacanţa de Paşte din timpul studiilor postuniversitare în educaţie (PGCE) şi într-o dimineaţă m-am trezit cu un prieten la uşă. M-a întrebat dacă n-aş vrea să câştig nişte bani predând engleză în vacanţe, iar eu am răspuns desigur şi am întrebat când? „În zece minute” mi-a răspuns. După ce mi-am luat diploma PGCE, mi-am luat certificatul CELTA (Certificat în predarea limbii engleze pentru adulţi) şi nu m-am mai uitat înapoi. Cred că omul de ştiinţă din mine este ceea ce mă atrage către gramatică şi EAP (engleza pentru mediul academic).
Cât de dificil este să predai adulţilor?
Predau la University of Oxford şi în mare parte adulţii cu care lucrez sunt motivaţi şi interesaţi, ceea ce face predarea mult mai simplă. În acelaşi timp însă, sunt destul de pretenţioşi, iar această provocare mă ţine în priză şi îmi place.
De asemenea, predai limba engleză persoanelor care suferă de dislexie. Ce metode foloseşti?
Am lucrat în decursul anilor cu un număr de studenţi dislexici. Am un interes personal vizavi de acest subiect. Fiul meu este dislexic şi astfel am învăţat multe despre dislexie, la un nivel foarte practic, pentru a înţelege mai bine situaţia şi pentru a îl ajuta. Este o problemă foarte complexă şi, în cele mai multe cazuri se referă la dificultăţi de procesare a informaţiilor şi la memoria de lucru. Aş spune că cel mai important lucru este să avem o conştientizare şi sensibilitate la ceea ce este dislexia şi să fim conştienţi de problemele cu care se va confrunta un elev dislexic. Acesta este, probabil, cel mai important lucru, iar următoarele sunt selecţia de materiale didactice şi metodologia aleasă.
Ai predat engleza în mai mult de 25 de ţări. Ce impresii ai despre poporul român şi România în general?
Cred că este a şasea vizită a mea în România, iar majoritatea profesorilor pe care i-am întâlnit mi-au părut foarte motivaţi şi informaţi şi îmi imaginez că şi foarte buni profesori. Mulţi dintre ei vorbesc o engleză cu adevărat excelentă. Românii sunt de asemenea foarte primitori şi prietenoşi. Mă bucur întotdeauna de vizită şi de momentele plăcute petrecute aici.
Ce fel de proiecte aţi dori să dezvoltaţi în România?
Aş vrea să aflu mai multe despre frecvenţa dislexiei în România şi despre nivelul de cunoaştere a acesteia în rândul profesorilor şi personalului didactic. Apoi, în cazul în care există o nevoie, mi-ar plăcea foarte mult să pot face câteva training-uri. Este o problemă în care sunt foarte implicat. Există mulţi oameni care sunt complet neînţeleşi şi care, din această cauză, se confruntă cu foarte multe dificultăţi, desi situaţia ar trebui să fie alta.
Care sunt, după părerea dumneavoastră, principiile predării în secolul nostru? Predarea ar trebui să fie revoluţionară, sau tradiţională?
O întrebare mare. Cred că fiecare dintre noi, profesorii, trebuie să predăm într-o manieră proprie, în funcţie de contextul în care ne aflăm. Orice bun profesor îşi poate analiza eficienţa predării şi poate face schimbări în concordanţă. Este util, bineînţeles, să fi la curent cu trend-urile în metodică şi să fi deschis către schimbări şi idei noi. Dar sincer să fiu, cred că cel mai probabil, în timp, vom ajunge să utilizăm puţin din asta, puţin din cealaltă, un amalgam de activităţi şi lecţii cu care am avut succes în decursul anilor. Pentru mine, acesta este un moment de succes în predare.
Colaboraţi cu Fundaţia Dan Voiculescu pentru dezvoltarea României. Care sunt proiectele comune?
Ca trainer al Fischer International, ştiu că există un parteneriat excelent între fundaţie şi centrul de limbi străine. Îmi sunt familiare proiectele lor comune, cum sunt cursurile gratuite de limba engleză pentru elevi, workshopurile pentru profesori, precum şi Conferinţa Fischer International. O misiune extraordinară, la care iau întodeauna parte cu plăcere.
Care este mesajul dumneavoastră pentru cititorii noştri?
Aştept cu nerăbdare întâlnirea cu câţiva dintre dumneavoastră, la începutul lunii septembrie. Dar mai presus de toate, bucuraţi-vă în continuare de predare.
„Eu personal nu sunt un mare utilizator de tehnologie. Contextul în care predau solicită vechea predare faţă-n faţă, unde studenţii şi profesorul pot reacţiona şi interacţiona şi fiecare poate răspunde în mod spontan şi poate dezvolta lucrurile după necesităţi”, Jon Hird, profesor de engleză diplomatică.
Conferinţa naţională a profesorilor de limba engleză, un eveniment organizat de centrul de carte Fisher International şi sprijinit de Fundaţia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, are loc în zilele de 2 şi 3 septembrie, la Bucureşti. Sunt asteptaţi peste 300 de profesori de limba engleză şi alţi specialişti în formarea acestora. Evenimentul se bucură de participarea unor nume celebre din sfera predării limbii engleze.
Un toboşar amator în timpul liber, Jon Hird încearcă să facă din cursurile sale nişte evenimente memorabile şi distractive
Autor de manuale de limbă şi gramatică engleză, Jon Hird îşi petrece o parte din timp ţinând prelegeri pentru profesorii de engleză din toată lumea