Nu mai puțin de șase tulpini ale ciupercii Aspergillus fumigatus și 50 de gene noi asociate cu rezistența la tratamentele existente au descoperit cercetătorii britanici, care atrag atenția asupra creșterii uluitoare în Europa a numărului de infecții fungice extrem de greu de tratat. Potrivit autorilor studiului, această rezistență este cauzată de utilizarea pe scară largă a fungicidelor în agricultură.
Nu doar virusurile noi sau bacteriile rezistente la antibiotice reprezintă un pericol în creștere pentru sănătatea oamenilor, ci și unele mucegaiuri care există în mediul înconjurător și care, după cum demonstrează descoperirea cercetătorilor britanici, devin tot mai greu de tratat cu medicamentele existente.
Aspergillus fumigatus poate provoca o infecție pulmonară fungică numită aspergiloză la persoanele cu afecțiuni pulmonare sau sisteme imunitare slăbite. Aspergiloza, care afectează 10 până la 20 de milioane de oameni din întreaga lume, este tratată de obicei cu medicamente antifungice. Cu toate acestea, în ultimii ani, a fost raportată o rezistență imprevizibilă a acestei boli la medicamente.
„Din ce în ce mai mult, cazurile de aspergiloză observate în clinică sunt rezistente la medicamentele azolice de primă linie”, spune autorul principal al studiului, dr. Johanna Rhodes, de la Centrul pentru analiza globală a bolilor infecțioase din cadrul Școlii de Sănătate Publică, potrivit Imperial College London. „Cu toate acestea, nu am fost siguri cum dobândesc pacienții aceste infecții – dacă se dezvoltă în plămâni în timpul tratamentului pentru infecție sau dacă sporii de mucegai care îi infectează sunt deja rezistenți la medicamente”, a explicat dr. Rhodes, precizând că rezultatul cercetării a confirmat cea de-a doua ipoteză, care îi și îngrijora, de altfel, pe specialiști.
„Studiul nostru constată că ambele căi de infecție sunt posibile și confirmă îngrijorările că sporii de mucegai pre-rezistenți din mediu sunt capabili să intre și să infecteze plămânii oamenilor, provocând boli mai greu de tratat”, a conchis dr. Johanna Rhodes, citată de www.imperial.ac.uk
50 de gene asociate cu rezistența la tratamente
Concret, cercetătorii au analizat ADN-ul a 218 probe de Aspergillus fumigatus din Anglia, Țara Galilor, Scoția și Irlanda, aproximativ 7 din 10 probe fiind de la persoane infectate, iar celelalte au fost luate din mediul înconjurător (sol, compost, bulbi de plante, aer și alte surse).
Rezultatele studiului, publicate săptămâna trecută, în revista Nature Microbiology, arată că din cele 218 probe, aproape jumătate (106) au fost rezistente la cel puțin unu dintre medicamentele azolice de primă linie utilizate în clinică și mai mult de 10% din probe (26) au fost rezistente la două sau mai multe medicamente azolice. De asemenea, în cele 218 probe cercetătorii au descoperit 50 de gene noi asociate cu rezistența la medicamente.
Totodată, oamenii de știință au depistat șase tulpini diferite de A. fumigatus care s-au răspândit în mediu și au infectat șase pacienți.
Fungicidele, asemănătoare cu medicamentele
Această rezistență a evoluat din cauza utilizării agricole pe scară largă a fungicidelor azolice, avertizează cercetătorii. Medicamentele azolice, care funcționează într-un mod similar, reprezintă tratamentul de primă linie pentru pacienții infectați cu mucegaiul Aspergillus fumigatus, astfel că expunerea ciupercii la fungicidele azolice din mediu înseamnă că acesta capătă o formă rezistentă la medicamente chiar înainte de a întâlni și infecta oamenii.
Potrivit profesorului Matthew Fisher, de la Școala de Sănătate Publică, „prevalența aspergilozei rezistente la medicamente a crescut de la niveluri neglijabile înainte de 1999 până la 3-40% din cazuri în prezent, în Europa”.
„Înțelegerea punctelor fierbinți de mediu și a bazei genetice a evoluției rezistenței la medicamente fungice necesită o atenție urgentă, deoarece rezistența compromite capacitatea noastră de a preveni și trata această boală”, a spus prof. Matthew Fisher, Imperial College London