„Prezicătorii economici” și „părerologii” invadează canalele de comunicare în masă, unde exhibă prețiozități cu pretinsă valoare de prognoză. Dar nimeni nu știe cu certitudine cum va arăta viitorul, chiar dacă unii „o nimeresc” și apoi clamează „v-am spus eu!”
E drept, oamenii fug de incertitudini și doresc să știe informații exacte și să traverseze situații precise. Revista Forbes cita un studiu al Asociației Americane de Psihologie care a constatat că 32% dintre oameni se luptă să ia decizii din cauza incertitudinii și 74% au spus că se confruntă cu stres. În fruntea listei factorilor de stres au fost munca (66%), banii (61%), economia (59%) și responsabilitățile familiale (52%).
Anul acesta, incertitudinea la nivel global a crescut semnificativ odată cu escaladarea conflictului din Ucraina, care a produs o criză economică suplimentară ce a anulat eforturile de redresare postpandemică; o arată și Indexul mondial de incertitudine, calculat trimestrial în 143 de țări.
Economia se teme de incertitudine, care o ține pe loc sau o trage în jos: cercetări ale FMI au demonstrat că inflamarea incertitudinii globale prefigurează scăderi semnificative ale producției globale. Mai multe șocuri au lovit economia mondială ce fusese deja slăbită de pandemie: o inflație mai mare decât se aștepta la nivel mondial, care a atras condiții financiare mai stricte; o frânare violentă a economiei în China, reflectând focarele și blocajele de COVID-19; recesiunea din Rusia și toate celelalte efecte negative ale războiului din Ucraina asupra economiei din Europa. Inflația globală amenință economiile cetățenilor și ale firmelor, din cauza prețurilor alimentelor și energiei, precum și a dezechilibrelor persistente dintre cerere și ofertă.
În plus, vom fi și mai mulți. ONU estimează că vom fi peste 8,5 miliarde de oameni pe planetă în 2030 (cu un miliard mai mult decât astăzi) și că un miliard dintre noi va fi mai în vârstă de 65 de ani. Potrivit Națiunilor Unite, două treimi dintre noi vor trăi în orașe, alimentând înmulțirea megaorașelor (cu peste 10 milioane de locuitori).
O serie de riscuri face ca economia globală să atingă anul acesta și anul viitor poate cea mai mică rată de creștere din ultimii 50 de ani: oprirea importurilor europene de gaze din Rusia; supremația inflației extreme; criza datoriilor în economiile în curs de dezvoltare pe fondul unor condiții financiare din ce în ce mai împovărătoare; criza chineză indusă de focarele și blocajele reînnoite de COVID-19 și de o nouă cădere a imobiliarelor; blocaje ale comerțului mondial provocate de fragmentarea geopolitică. Vom reuși să ocolim sau să atenuăm efectele acestor riscuri? Nu știm…
Și atunci, cum este viitorul? Incert, cu siguranță.