Uniunea Salvați România acționează, după alegerile locale care au avut loc în anul 2020, cu o agresivitate excesivă manifestată împotriva acelorași instituții pe care le apărau „cu pieptul dezgolit”, inclusiv în Piața Victoriei, pentru simplul motiv că au îndrăznit să le ancheteze propriii membri. Astfel, pentru că SIIJ a declanșat dosarul „alegerilor de la Sectorul 1” din 2020, USR a trecut în programul de guvernare desființarea SIIJ și a depus în Parlament un proiect de lege în acest sens. După ce ANI le-a făcut dosare administrative și penale pentru conflict de interese edililor Clotilde Armand și Nicușor Dan, liderul formațiunii progresiste, Cătălin Drulă, a numit Agenția de Integritate „mizerie” și a acuzat-o că „hărțuiește politicienii onești”. În mod ipocrit, zilele trecute, tocmai ANI a fost sesizată de un parlamentar USR în legătură cu declarațiile de avere ale procurorului-șef al DNA, Marius Voineag. Asta, după ce DNA le-a deschis dosar penal ex-miniștrilor USR Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, în legătură cu achizițiile de vaccinuri anti-COVID, dosar în care prejudiciul calculat se ridică la un miliard de euro.
Atacurile celor de la USR s-au concretizat, în această perioadă, prin mai multe modus operandi. Pe de o parte, prin inițiative legislative sau chiar includerea în programele de guvernare ale Executivelor din care au făcut parte ori pe care intenționau să le construiască a unui obiectiv privind desființarea structurilor care le anchetau membrii de partid și, pe de altă parte, mai recent, printr-un bullying la adresa instituțiilor sau a conducătorilor structurilor care le-au întocmit dosare penale.
Un ultim act în acest sens s-a petrecut la începutul acestei săptămâni, când celebrul deputat USR Emanuel Ungureanu, cunoscut mai ales pentru calitatea sa de denunțător de serviciu la DNA, a formulat o sesizare la Agenția Națională de Integritate (ANI) față de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag. De altfel, Voineag este ținta unor atacuri fără precedent din partea unor membri marcanți ai USR, după ce această structură de parchet i-a pus sub acuzare pe foștii miniștri progresiști ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, în cel mai mare tun dat bugetului de stat, după 1989. Este vorba despre dosarul „Vaccinurilor anti-COVID”, în care a fost reținut un prejudiciu de un miliard de euro.
Atac la șeful DNA și insinuări despre o petrecere cu „SRI-iști”
Astfel, deputatul USR Emanuel Ungureanu a publicat pe contul său de socializare un text, dar și un videoclip, în care explică faptul că a depus la Agenția Națională de Integritate o sesizare în care cere anchetarea procurorului-șef al DNA, Marius Voineag, pentru faptul că în declarațiile de avere ale magistratului se regăsește o mențiune potrivit căreia a realizat, cu ocazia unei petreceri de botez, venituri de peste 500.000 de lei.
„Voineag, șeful DNA, a «produs» 500.000 de lei la petrecerea de botez. Suspect, nu? Câți generali SRI au fost la petrecerea de botez? Au dat «darul»? Cât? Am depus o sesizare la Agenția Națională de Integritate care îl vizează pe noul șef al DNA, Marius Voineag. Declarațiile de avere ale procurorului-șef al DNA ridică mari semne de întrebare, care trebuie clarificate de ANI. Va avea curajul ANI să-și facă datoria și să-i verifice cu atenție averea lui Voineag, procurorul-șef al statului cu epoleți?”, scrie Emanuel Ungureanu pe pagina sa de Facebook.
Paradoxal în acest caz este faptul că personajul care a formulat sesizarea la ANI împotriva șefului DNA este un denunțător de serviciu al Direcției Naționale Anticorupție. Este deja de notorietate faptul că Emanuel Ungureanu, de la USR, este cel care, în luna august a anului 2023, a făcut o plângere la DNA împotriva șefei Televiziunii Române, Doina Gradea, pe motiv că aceasta ar fi încercat să înstrăineze sediul TVR din Cluj-Napoca.
De asemenea, același Emanuel Ungureanu este cel care, în iunie 2018, a depus un denunț în privința unor achiziții realizate de Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal. Tot el, l-a denunțat în anul 2016 și pe medicul Mihai Luncan.
USR-istul Emanuel Ungureanu este implicat și în denunțul care a dus la inculparea celebrului medic Mircea Beuran, care, în 5 iulie 2023, a fost achitat definitiv de instanțele de judecată.
Parchetul Anticorupție a devenit țintă, după acuzarea lui Vlad Voiculescu
Acțiunea de la ANI a deputatului USR Emanuel Ungureanu este cea mai recentă operațiune a celor de la USR îndreptată împotriva actualei conduceri a DNA. Războiul cu instituția pe care, în ultimii ani, progresiștii au ridicat-o în slăvi, în ciuda dovezilor referitoare la abuzurile pe care le-a administrat, a fost declanșat odată cu deschiderea dosarului privind achiziția de vaccinuri anti-COVID-19, dosar în care, pe lângă fostul prim-ministru PNL Florin Cîțu și fostul secretar de stat în Ministerul Sănătății Andrei Baciu, au fost puși sub acuzare ex-miniștrii USR ai Sănătății Vlad Vasile Voiculescu și Ioana Mihăilă.
USR a întors „armele” și a declanșat, inițial, atacuri asupra procurorului de caz, în ciuda faptului că este vorba despre același procuror care a instrumentat dosarul „Angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman”, în care a fost condamnat, în 2019, Liviu Dragnea, la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare. Acest procuror a fost acuzat public că este un „antivaccinist”.
Însă atacurile au crescut în intensitate și în miză, ținta fiind mutată pe șeful DNA, Marius Voineag. După o încercare absolut halucinantă de a opri acest dosar, printr-o scrisoare-protest adresată de Cătălin Drulă șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, liderul USR Cristian Ghinea a luat problema în propriile mâini. S-a dus la DNA, a depus o plângere penală împotriva lui Lucian Bode în legătură cu o achiziție făcută de Poliția Română referitoare la 300 de autoturisme BMW, după care, odată clasată această plângere, a făcut presiuni asupra DNA și a șefului acestei structuri pentru a redeschide dosarul și pentru a trimite cauza la EPPO, parchet condus de Laura Codruța Kovesi. Pentru că șeful DNA nu s-a lăsat intimidat, Ghinea a formulat o acțiune la Curtea de Apel București și amenință DNA și cu Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
USR-iștii au trecut în programul de guvernare desființarea SIIJ, după ce structura a anchetat alegerile de la Sectorul 1
Voineag nu este însă singura țintă a celor de la USR atunci când este vorba despre „tupeul” instituțiilor statului de a-i ancheta pe cei de la USR. În 2 octombrie 2020, la defuncta Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost înregistrată o plângere penală a PSD Organizația Sectorului 1 cu privire a comiterea unor fapte penale de către procurorul Nicolae Sprâncu, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, care la alegerile locale din septembrie 2020 a deținut funcția de președinte al Biroului Electoral de Circumscripție Sectorul 1. Plângerea i-a mai vizat și pe Dan Barna, președintele USR de la acel moment, și pe un alt membru al USR Sectorul 1.
SIIJ a început, atunci, urmărirea penală in rem pentru abuz în serviciu, folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid politic pentru obținerea de foloase necuvenite, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri și falsificarea evidențelor electorale. Dosarul viza modul în care Clotilde Armand, de la USR, a fost aleasă în funcția de primar al Sectorului 1.
La data de 5 februarie 2021, SIIJ a dispus delegarea unor polițiști de la Poliția Capitalei pentru a proceda la numărare, constatând că există anumite nereguli. După desființarea SIIJ însă, la data de 6 mai 2022, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, care a preluat o parte din acest dosar, a clasat plângerea penală. Procurorul SIIJ care a instrumentat, inițial, acest dosar, Eugen Iașinovschi, a ieșit la pensie.
Au amenințat chiar cu ieșirea de la guvernare, dacă nu se întâmplă acest lucru
De remarcat este că această clasare a venit după desființarea SIIJ. USR a făcut tot ce a putut pentru ca SIIJ să dispară. Când USR a intrat la guvernare alături de PNL și UDMR, Stelian Ion, ministrul progresist al Justiției, a înaintat Parlamentului un proiect de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Acest proiect prevedea ca toate dosarele SIIJ să fie instrumentate de DNA. Printre aceste dosare se afla, la acel moment, și cel care viza alegerile de la Sectorul 1.
În Parlament însă, UDMR a propus mai multe amendamente la această lege, printre care și aceea ca dosarele SIIJ să nu ajungă pe mâna celor de la DNA, ci să fie preluate de o structură specializată din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Cei de la USR au luat „foc” și au amenințat că, dacă UDMR nu retrage aceste amendamente, iese de la guvernare.
Mai mult, în toamna anului 2021, după ruperea coaliției de guvernare PNL-USR-UDMR, progresiștii l-au propus pe Dacian Cioloș, președintele lor de atunci, să devină prim-ministru al unui guvern minoritar USR. Cioloș a fost desemnat de către președintele Klaus Iohannis drept candidat la funcția de prim-ministru și a prezentat în fața Parlamentului programul de guvernare. În acest document, la capitolul Justiție, primul punct viza „Desființarea SIIJ”, adăugând că guvernul pe care ar fi trebuit să-l conducă „va susține în Parlament adoptarea proiectului de lege de desființare a SIIJ în forma propusă de Stelian Ion”.
SIIJ a fost desființată printr-un proiect de lege inițiat de noul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, în 2022, dar nu în forma dorită de USR, ci într-o formă mult mai apropiată de amendamentele celor de la UDMR. Însă se poate observa, și cu acest prilej, că indiferent de structura care îi anchetează pe cei de a USR, fie că este vorba despre DNA sau despre SIIJ, aceasta intră imediat în conflict cu USR.
ANI i-a dat pe mâna parchetului pe Clotilde Armand și pe Nicușor Dan și a devenit pentru USR o „mizerie”
Lucrurile nu se opresc aici, iar ipocrizia politică atinge, din acest punct de vedere, cote maxime. Agenția Națională de Integritate, instituția pe mâna căreia Emanuel Ungureanu, de la USR, l-a dat pe șeful DNA, Marius Voineag, a fost catalogată de președintele USR, Cătălin Drulă, drept „o mizerie”, după ce ANI le-a făcut dosare primarilor Nicușor Dan și Clotilde Armand. În 7 noiembrie 2022, ANI a constatat că Clotilde Armand, primarul USR al Sectorului 1, s-a aflat în conflict de interese administrativ și penal, pentru că, în 18 februarie 2022, în calitate de edil, s-a numit pe sine în funcția de manager al unui proiect anticorupție finanțat din fonduri comunitare, mărindu-și, pe această cale, indemnizația lunară cu 30 la sută.
ANI a sesizat, totodată, și Parchetul General în legătură cu folosirea de către Clotilde Armand a funcției în favoarea unor persoane. Dosarul a ajuns la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1, care i-a adus primăriței la cunoștință calitatea de suspect. Imediat după aceea, atacurile USR la adresa ANI au început chiar de la vârful partidului. Cătălin Drulă a declarat public că ANI „a dat-o în bară cu astfel de acțiuni”.
În februarie 2023, ANI a constatat că și primarul general al Capitalei, susținut de USR, Nicușor Dan, s-a aflat în conflict de interese administrativ și penal, pentru că a deținut simultan funcția de edil și pe cea de director interimar al ALPAB, calitate din care, ca director, a cerut suplimentarea bugetului, iar ca primar, a aprobat această suplimentare. Mai mult, ANI a descoperit că Nicușor Dan și-a achitat niște amenzi primite pe persoană fizică de la ISC cu bani din fondurile primăriei. Inspectorii de integritate l-au dat și pe Nicușor Dan pe mâna Parchetului General.
De această dată, liderul USR Cătălin Drulă a atacat ANI la „baionetă”, declarând, într-un interviu, că „mizeria ANI la adresa lui Nicușor Dan este încă o dovadă a politizării acestei instituții care ne hărțuiește politicienii și primarii (…) Politicienii onești care deranjează mafia primesc câte un ANI, câte o Curte de Conturi, câte un Corp de Control”.