Jurnalul.ro Special Variola maimuței, confirmată în 15 țări din afara Africii. Primele ipoteze privind originea epidemiei din Europa

Variola maimuței, confirmată în 15 țări din afara Africii. Primele ipoteze privind originea epidemiei din Europa

de Monica Cosac    |   

​​​​​​​Aproape 100 de cazuri de variola maimuţei au fost confirmate până acum în 15 ţări din afara Africii și încă pe atâtea se află în curs de investigare.

Deși variola maimuței nu este un virus nou și în mod normal nu se răspândește cu ușurință, numărul mare de infectări depistate acum în mai puțin de trei săptămâni, în rândul unor persoane care nu au călătorit în Africa, i-a alertat pe specialiști. Organizația Mondială a Sănătății se așteaptă la o creștere a cazurilor în perioada următoare și a făcut o serie de recomandări cu privire la identificarea și monitorizarea acestor noi focare de boală, catalogate ca fiind „un eveniment extrem de neobișnuit”. Pe teritoriul României nu a fost înregistrat deocamdată niciun caz de variolă a maimuței, însă ministrul Sănătății a anunțat că vor cumpărate câteva sute de doze de vaccin împotriva variolei, pentru a avea un stoc de siguranță. 

Variola maimuței - o infecție virală cauzată de virusul monkeypox (MPV), o rudă a variolei umane eradicate acum - este endemică în Africa de Vest și Centrală. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cele mai multe cazuri sunt în Congo (1.238), Nigeria (46) și Camerun (25). 

Înainte de izbucnirea epidemiei din Europa în acest an (primul caz din afara Africii fiind anunțat în Marea Britanie, pe 7 mai 2022), infectările înregistrate în alte țări au fost cazuri importate din Africa sau lucrători din domeniul sănătății implicați în tratamentul lor.

În prezent, sunt cel puțin 98 de cazuri confirmate, în 15 țări din afara Africii (vezi tabel), și alte 89 de cazuri cu suspiciune de variola maimuței, pentru care se fac anchete epidemiologice. Cele mai multe cazuri confirmate sunt în Spania (30), Portugalia (23) și Marea Britanie (20). 

Ceea ce i-a pus în alertă pe experții în sănătate este, pe lângă numărul mare de infectări, identificarea acestora la persoane care nu au călătorit în zonele endemice. „Anchetele epidemiologice sunt în curs de desfășurare, însă cazurile raportate până în prezent nu au legături de călătorie stabilite cu zonele endemice”, spune OMS, care a anunțat că se fac investigații suplimentare pentru a determina sursa probabilă și amploarea infecției, pentru a limita răspândirea ulterioară a bolii. 

Cum se răspândește

Principalul mod în care poate fi răspândit este în timpul contactului fizic apropiat prelungit cu o persoană care are variola maimuței sau contact prelungit cu obiecte contaminate. Virusul intră în organism prin piele lezată, tract respirator, ochi, nas sau gură și prin fluide corporale.

De asemenea, potrivit OMS, variola maimuței poate fi transmisă prin contact direct și prin expunerea la picături eliminate prin expirație. „Transmiterea între oameni poate apărea prin picături respiratorii mari. Deoarece picăturile nu pot ajunge departe, este necesar un contact prelungit față în față”, precizează Ministerul Sănătății, care a transmis o informare a OMS. 

Recomandările OMS pentru autoritățile sanitare 

Autoritățile sanitare ar trebui să fie în alertă pentru semnalele legate de pacienții care prezintă erupții cutanate veziculoase sau pustuloase neobișnuite, adesea asociate cu febra, recomandă OMS, iar orice persoană care prezintă o erupție cutanată neobișnuită ar trebui să consulte medicul.

„Orice pacient cu suspiciune de variola maimuței trebuie investigat și trebuie izolat în timpul perioadelor infecțioase presupuse și cunoscute, adică în timpul stadiilor prodromale și, respectiv, a celor cu erupții cutanate ale bolii”, potrivit sursei citate mai sus.

Urmărirea în timp util a contacților, măsurile de supraveghere și comunicarea riscurilor între furnizorii de servicii medicale sunt destinate prevenirii apariției altor cazuri și gestionării eficace a epidemiei actuale.

„Identificarea cazurilor confirmate și suspectate de variola maimuței fără legături directe de călătorie cu o zonă endemică reprezintă un eveniment extrem de neobișnuit. Supravegherea până în prezent în zonele non-endemice a fost limitată, dar acum se extinde”, a transmis OMS, precizând că în perioada următoare se așteaptă să fie raportate mai multe cazuri în zonele non-endemice.

Un festival gay, sursă comună de infectare 

Primele secvențieri genomice ale virusului monkeypox, publicate zilele trecute de cercetătorii portughezi, arată că tipul viral care a determinat explozia de cazuri de acum este extrem de asemănător cu cel care a produs precedentele cazuri de infectare în afara Africii, în 2018-2019, și este identic în cel puțin trei țări (Portugalia, Belgia, Marea Britanie), ceea ce arată o sursă comună de infectare măcar pentru pacienții din aceste state, spune medicul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.

„Secvențierea genomică este metoda care, ca și în pandemia COVID-19, ne ajută să înțelegem rapid și detaliat morfologia, natura, evoluția și trasabilitate infecție cu virusul variolei maimuței. În plus, anchetele epidemiologice extinse au confirmat datele care provin din secvențierea genomului virusului: de exemplu, cazuri înregistrate în Belgia sunt în legătură cu un festival gay desfășurat în Portugalia, unde, de altfel, s-au înregistrat peste 30 de cazuri. 

În mod evident, boala determinată de variola maimuței nu este o boală cu transmitere sexuală, dar datele epidemiologice disponibile și datele de secvențiere genomică și metadatele ne indică o relație directă între anumite comportamente și riscul de infectare, cunoscând că transmiterea de la om la om se face prin secreții și prin contact apropiat. Episoadele de infectări din afara Africii, din 2018-2019, urmate de restricțiile impuse de pandemia COVID-19, fac plauzibilă ipoteza unei circulații nedetectate, sub radar, a virusului, în ultimii 2 ani, urmată de explozia numărului de cazuri în momentul în care au fost anulate restricțiile și s-au reluat interacțiunile sociale, iar unele contexte definite anterior au facilitat transmiterea”, a explicat dr. Geantă pe Facebook.

„În ultima săptămână au fost înregistrate aproape 10% din totalul cazurilor de variola maimuței luate în evidență la nivel mondial începând cu anul 1971, anul în care a fost diagnosticat primul caz la om”, 

Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină

3 săptămâni de carantină obligatorie, în Belgia

Deși nu are foarte multe cazuri, Belgia a devenit prima țară care a introdus o carantină obligatorie de 21 de zile pentru pacienții care au fost diagnosticați cu variola maimuței. Potrivit autorităţilor sanitare belgiene, persoanele care au luat contact cu pacienţii infectaţi nu trebuie să se autoizoleze, dar trebuie să rămână vigilenţi, mai ales dacă sunt în contact cu persoane vulnerabile. Până la data de 21 mai, în Belgia au fost confirmate patru cazuri de boală. 

De asemenea, Marea Britanie a impus autoizolarea contacților persoanelor bolnave și a administrat vaccin împotriva variolei personalului medical care i-a îngrijit pe pacienți. 

Suspiciuni infirmate

Cei doi români suspectați de infecție cu variola maimuței au, de fapt, varicelă. Ministerul Sănătății a anunțat, ieri, că primul caz suspect de variola maimuței din Grecia - un român de 29 de ani, stabilit în Marea Britanie - se infirmă. „În urma informărilor realizate la nivelul Ministerului Sănătății prin discuții cu Misiunea română în Republica Elenă, am fost informați că diagnosticul de variola maimuței pentru cetățeanul român care a fost internat într-un spital din Atena a fost infirmat. Pacientul a fost diagnosticat cu varicelă, starea lui de sănătate e bună și a fost externat”, transmite Ministerul Sănătății. Tânărul se afla în vacanță în Kefalonia și, sâmbătă, ca urmare a suspiciunii de variola maimuței fusese transportat la Atena.

Tot varicelă are și femeia din Rădăuți, despre care, în mediul online, s-a spus că este un posibil caz de variolă. Pe teritoriul României nu a fost înregistrat niciun caz de variolă a maimuței sau suspiciune de îmbolnăvire, a informat, duminică, Ministerul Sănătății. 

Rafila: România va lua 1.000 de doze de vaccin 

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, spune că trebuie să existe o supraveghere serioasă a acestei probleme și că va fi cumpărată de o cantitate mică de vaccin împotriva variolei pentru a avea un stoc de siguranță. Aceste doze vor fi puse la dispoziția autorităților, ca măsură preventivă. 

„Discutăm de câteva sute de doze, probabil, maximum 1.000, care să fie la dispoziția autorităților române. Sunt cantități mici, pentru că și numărul de cazuri este mic”, a spus ministrul Sănătății, duminică seară, într-o intervenție la un post de televiziune. 

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri