S-a vorbit foarte mult, în ultimii zece ani, despre problema facultăților vinovate pentru scoaterea pe piață a unui număr foarte mare de șomeri. Aceasta este, însă, o falsă problemă, pentru că universitățile nu au făcut decât să le dea absolvenților de studii liceale posibilitatea de a face studii universitare, fără a mai face o corelare înte piața forței de muncă şi oferta de studii. universitățeli nu garantează posibilitatea de angajare a absolvenților, în urma absolvirii studiilor superioare, iar responsabilitatea aparține în exclusivitate celor care aleg să urmeze cursurile.
Mentalitatea românească privind nevoia de studii superioare cu orice preț a făcut posibilă, după anul 2000, extinderea ofertei educaționale pentru un număr foarte mare de studenți, dar fără niciun fel de corelare cu piața forței de muncă. Universitățile au venit în întâmpinarea cererii de ofertă educațională din partea studenților, nu din partea pieței forței de muncă. Nu este nimic greșit în a le oferi oamenilor posibilitatea să facă studii universitare, dar nu se poate explica pretenția ulterioară a absolvenților de a avea locuri de muncă, deși au știut de la început că absolvirea unei facultăți nu le garantează găsirea unui job, ba, mai mult, cei mai mulți știau ce probleme sunt în domeniile pentru care au ales să se pregătească.
Practica este foarte importantă
Dintre cei aproximativ 200.000 de absolvenţi ai facultăţilor din România care ar trebui să intre anual pe piaţa forţei de muncă, două treimi nu-şi găsesc un post bun în primii trei ani. Nu este imposibil însă de găsit un loc de muncă în domeniul pentru care candidaţii s-au pregătit. Cel mai important lucru este să fi acumulat şi suficientă experienţă în practică în perioada studiilor. Conform unui studiu realizat anul trecut de Catalyst Solutions, 40% dintre angajatori consideră experiența anterioară, programele de internship și stagiile de practică cele mai valoroase atuuri din CV-urile juniorilor. Specializarea de la facultate (masterul urmat) este abia pe locul patru, urmată îndeaproape de cunoașterea a două limbi străine. Cel mai important criteriu rămâne și anul acesta implicarea în activități extracurriculare, în special programe de internship și trainee. Urmarea unor astfel de programe pune în evidență spiritul de inițiativă și dorința de dezvoltare profesională și de învățare continuă. „În 2015, 75% dintre angajatori au dezvoltat programe de internship și stagii de practică pentru studenți. 25% dintre aceștia au dorit să găsească peste zece interni, semn că tot mai multe companii sunt dispuse să investească în formarea tinerilor, cu scopul de a-i păstra pe termen lung”, a explicat Delia Moreanu, reprezentantă a companiei Catalyst, care organizează de unsprezece ani târgurile Angajatori de Top şi Virtual Hipo pentru Absolvenţi.
Topul ofertelor de muncă
Angajatorii şi companiile de recrutare din România aată că în ultimii cinci ani nu s-a schimbat foarte mult cerera pe piața forței de muncă din România, rămânând aceleaşi domenii în care se fac angajări. Un top al domeniilor în care tinerii absolvenţi îşi pot găsi locuri de muncă în această perioadă ar fi: Financiar-bancar, IT&C, Servicii & BPO, FMCG, Construcţii, Logistică, Consultanță, Turism, Farmaceutice, Retail şi Inginerie. Conform informaților extrase din Raportul Hipo.ro privind Piața Forței de Muncă în 2015, numărul pozițiilor scoase la concurs pentru juniori a crescut, începând cu anul trecut, cu 3% față de 2014, ceea ce arată o deschidere a companiilor către integrarea absolvenților în echipele lor. „În ultima perioadă am observat dorința tinerilor de a se angaja pe timpul verii, la care se adaugă interesul companiilor de a recruta candidați entry-level în iulie, august şi septembrie. Activitățile extracurriculare contează cel mai mult pentru recrutarea de juniori”, explică Andra Costea, Project Manager al Târgului Virtual Hipo.ro pentru Absolvenți.
Mediciniştii se orientează de la început către străinătate
Situaţia mediciniştilor este dramatică în România: doar 5% dintre absolvenţii celor şase universităţi de medicină din România îşi găsesc un loc de muncă după ce termină rezidenţiatul. Cei mai mulţi încep să înveţe limbi străine în anii terminali, pentru a-şi asigura plecarea în străinătate. Oportunităţi de angajare în spitalele din România sunt din ce în ce mai puţine în ultimii ani, pentru tinerii medici, iar condiţiile în care lucrează sunt de cele mai multe ori de neacceptat.„Medicii rezidenţi sunt plătiţi foarte prost, deşi un rezident face foarte multe gărzi. Oportunităţi sunt şi nu sunt. Depinde de la an la an, depinde cum le cauţi. Fiecare spital de stat are protocolul lui. Posturile sunt limitate”, spune Ioana Alexandra Benea, preşedintele Societăţii Studenţilor Medicinişti Iaşi.
În ultimii ani au plecat foarte mulţi medici tineri în străinătate, atât din cauza salariilor mici şi a lipsei posturilor disponibile, cât şi din cauza lipsei materialelor necesare din spitale. Studenţii şi tinerii absolvenţi spun că nici mediul privat nu le oferă mari şanse de afirmare, deşi salariile sunt mai bune, pornind de la 1.000 de euro net pentru un tânăr medic.
Doar 5% dintre mediciniști îşi găsesc job în ţară