Decizia, parte a celei mai recente remanieri guvernamentale, a fost luată după o întâlnire dintre Zelenski, Fedorov și comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, în cadrul căreia urmau să fie discutate principalele provocări ale armatei, inclusiv mobilizarea.
Conflictul cu generalul Sîrski, motivul real al demiterii
Surse politice și analiști citați de Kyiv Independent susțin că adevăratul motiv al plecării lui Fedorov este conflictul tot mai puternic cu Sîrski. Analistul politic Volodimir Fesenko a confirmat existența tensiunilor: „Nu toată lumea este mulțumită de propunerile lui Fedorov privind reforma armatei, în special de planurile sale de reorganizare a modului în care funcționează Ministerul Apărării." Parlamentarul de opoziție Iaroslav Iurcișin a mers mai departe, afirmând că „Fedorov este înlăturat din cauza conflictului cu Sîrski, cu vechiul sistem militar și cu toți cei asociați corupției din domeniul apărării."
Diferendul dintre cei doi ține de viziuni fundamental diferite asupra reformării armatei: Fedorov, fost ministru al Transformării Digitale, încerca să introducă un sistem de conducere bazat pe tehnologie, responsabilitate managerială și restructurarea aparatului birocratic, în timp ce Sîrski este văzut de criticii săi drept reprezentantul unei școli militare tradiționale, formate în perioada sovietică. Un parlamentar din partidul lui Zelenski a declarat că disputa „a depășit toate limitele", iar un veteran ucrainean a descris situația drept un conflict între „un tânăr tehnocrat și un general provenit dintr-o școală militară în mare parte postsovietică".
Potrivit unor surse citate de Antena3, Zelenski ar fi sugerat chiar că demiterea lui Sîrski ar putea fi, la rândul ei, „pe masă" în perioada următoare — afirmație care a stârnit nedumerire printre parlamentari: „Dacă el credea că și conducerea militară are nevoie de o resetare, atunci de ce să-l demită pe ministrul apărării?", a comentat unul dintre aceștia.
Reacții dure și critici la adresa deciziei
Demiterea, survenită după doar aproximativ șase luni de mandat — Fedorov preluase funcția în ianuarie 2026 — a provocat un val de nemulțumire atât în tabăra puterii, cât și în opoziție. Fesenko a fost tranșant: „Nu cred că este corect ca ministrul Apărării să fie schimbat la fiecare șase luni. Nu există critici fundamentale la adresa lui Fedorov și ar trebui să i se permită să finalizeze reformele pe care le-a anunțat deja. O nouă schimbare a ministrului Apărării, indiferent cine îl înlocuiește, nu ar face decât să creeze și mai mult haos."
Serhii Sternenko, fost consilier al lui Fedorov și unul dintre cei mai cunoscuți activiști ucraineni, a anunțat că nu va mai colabora cu Ministerul Apărării, susținând că obstacolele birocratice și opoziția celor care nu doreau reformarea armatei l-au împiedicat pe Fedorov să-și ducă proiectele la capăt. Decizia a provocat reacții dure și în rândul veteranilor și al societății civile, cu apeluri la manifestații pașnice la Kiev, îndreptate atât împotriva demiterii lui Fedorov, cât și împotriva schimbărilor repetate din conducerea statului.
Bilanțul lui Fedorov: realizări recunoscute, obiective neatinse
În mesajul de rămas-bun publicat pe rețelele sociale, Fedorov a enumerat peste 20 de realizări din mandatul său, printre care blocarea accesului forțelor ruse la sistemele Starlink. „A fost o mare onoare să servesc poporul ucrainean în calitate de ministru al apărării. Voi continua să lucrez la misiunea cu care am venit la Ministerul Apărării — să înving inamicul prin asimetrie, viteza inovației și puterea organizației noastre", a scris fostul ministru.
Fedorov a recunoscut totodată că nu a reușit să atingă trei obiective majore: transformarea completă a Ministerului Apărării „în conformitate cu NATO și bunul simț", revizuirea sistemului de achiziții militare și construirea unei culturi reale a responsabilității. Presa internațională îl consideră una dintre figurile centrale ale transformării tehnologice a armatei ucrainene, prin extinderea utilizării dronelor și prin relațiile dezvoltate cu marile companii occidentale din tehnologie — iar înlăturarea sa riscă, potrivit acelorași surse, să încetinească reformele și să amplifice instabilitatea din conducerea militară.
Cine îi ia locul
Pentru funcția de ministru al Apărării a fost propus Ihor Klimenko, actualul ministru de Interne, care a condus anterior Poliția Națională a Ucrainei între 2019 și 2023 și a preluat portofoliul de Interne după moartea predecesorului său, Denis Monastîrski. Nominalizarea sa trebuie aprobată de Parlamentul ucrainean, votul fiind așteptat pe 16 iulie. Potrivit purtătoarei sale de cuvânt, Klimenko ar fi fost surprins de propunerea președintelui, dar consideră că, în calitate de ofițer, ordinul comandantului suprem trebuie respectat.
Parlamentarul de opoziție Iaroslav Iurcișin a explicat alegerea lui Klimenko prin lipsa sa de ambiție politică: „Zelenski îl alege pe Klimenko pentru că acesta nu are ambiția de a deveni popular și nu intenționează să se confrunte cu generalii postsovietici. Este în proporție de 100% omul de care Zelenski are nevoie în această funcție." Zelenski a cerut ca prioritățile viitorului ministru să fie rezolvarea problemelor legate de mobilizare și de activitatea centrelor de recrutare, insistând că armata și Ministerul Apărării trebuie să fie „unite" și „pe aceeași lungime de undă", scrie Mediafax.
Demiterea lui Fedorov survine în aceeași săptămână cu o remaniere guvernamentală mai amplă la Kiev, care a inclus și demisia premierului Iulia Svîrîdenko, în contextul unui scandal de corupție care afectează administrația prezidențială.