Expoziția
„Traduceri în limbi străine din opera poetului
Mihai Eminescu“
Vernisaj
joi, 13 ianuarie 2022, ora 12
Sala „Theodor Pallady“
Program de vizitare
13-23 ianuarie 2022, luni-vineri
orele 10-14
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, sărbătorită de ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu, Biblioteca Academiei Române organizează în perioada 13-23 ianuarie 2022 expoziția de carte dedicată traducerilor în limbi străine din opera eminesciană. Expoziția va fi vernisată joi, 13 ianuarie 2022, ora 12, în Sala „Theodor Pallady“. Vor lua cuvântul acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei și director general al Bibliotecii Academiei Române, Gabriela Dumitrescu, curatoarea expoziției.
Sub titlul „Traduceri în limbi străine din opera poetului Mihai Eminescu“ expoziția oferă publicului volume aflate în patrimoniul Cabinetului de Manuscrise și Carte Rară și reunește zeci de traduceri în limbile franceză, italiană, engleză, germană, maghiară, spaniolă, poloneză, armeană, sârbă etc., realizate atât de către traducători români sau conaționali bilingvi, cât și de către străini, rod al atașamentului acestora față de cultura română și al aprecierii valorii înalt estetice a poeziei eminesciene.
Primele traduceri datează din chiar timpul vieții lui Mihai Eminescu, el însuși fiind preocupat, fie și ca simplu exercițiu, să-și tălmăcească în germană câteva versuri. Din aceeași perioadă datează versiunea în limba germană a 19 creații eminesciene realizată de Mite Kremnitz, publicate în antologia „Rumanische Dichtungen“ din 1881 și îmbogățite cu alte 13 poeme în următoarele ediții. În 1887 vede lumina tiparului, la Veneția, prima traducere în limba italiană, datorată lui Marc’ Antonio Canini, care și ea cunoaște mai multe ediții, semn al unei bune receptări în orizontul altei culturi a liricii lui Eminescu. În 1890 apare sub titlul „Bel-Enfant de la larme“ basmul „Făt Frumos din lacrimă“, considerat prima încercare de traducere a lui Mihai Eminescu în limba franceză. În limba engleză prima editare, prefațată de Nicolae Iorga, este relativ târzie, abia în 1930, dar a beneficiat de o largă mediatizare. Limba maghiară cunoaște peste 100 de ediții, în versiuni diferite.
Interesul față de geniul literar al lui Mihai Eminescu a crescut de-a lungul timpului, iar în cei 140 de ani scurși de la primele încercări opera sa a fost tradusă în peste 50 de limbi, cu mai multă sau mai puțină măiestrie, căci, așa cum remarcă Arghezi, „lacătul limbilor nu poate fi descuiat cu chei străine [...], iar Eminescu nu este el decât în românește“. Cert este că opera sa a fascinat și continuă să fascineze atât traducătorii români, cât și pe cei străini, majoritatea dorind, cu deosebire cei autohtoni, să facă din Eminescu un ambasador al poeziei românești. Iar efortul de a-l traduce pe Eminescu are, ca prima intenție, rolul de a evidenția excepționala valoare artistică a creației sale.
Publicul este așteptat să descopere bogăția și diversitatea acestor traduceri în galeria expozițională oferită de Sala „Theodor Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125. Program de vizitare 13-23 ianuarie 2022, de luni până vineri, între orele 10-14, în condițiile respectării tuturor normelor sanitare în vigoare. Intrarea este gratuită.
Academia Română celebrează Ziua Culturii Naționale, vineri, 14 ianuarie 2022, în Aula Academiei începând cu ora 11. Evenimentul se va desfășura în format hibrid și va fi deschis de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române.
Vor rosti alocuțiuni acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române și președinte al Secției de arte, arhitectură și audiovizual, acad. Eugen Simion, președintele Secției de literatură și filologie a Academiei Române și acad. Gheorghe Păun, membru al Secției de știința și tehnologia informației.
Ziua Culturii Naționale, ajunsă la a douăsprezecea ediție și celebrată în fiecare an la data aniversării poetului Mihai Eminescu, este o sărbătoare cu statut național, inițiată de Academia Română în anul 2010. Manifestările dedicate acestei zile au ca scop promovarea valorilor culturii naționale în toate comunitățile locuite de români.
În acest an, Academia Română dorește să prezintă publicului câteva dintre cele mai complexe lucrări elaborate recent în institutele sale de cercetare, argumentând, astfel, importanța promovării permanente a valorilor românești ca marcă identitară, în contextul diversității culturale europene. Între acestea se află Dicționarul general al literaturii române, operă enciclopedică, aflată la a doua ediție, realizată de institutele de istorie și teorie literară din cadrul Academiei Române, sub coordonarea acad. Eugen Simion. În cele 8 volume ale sale (aproape 9.000 de pagini) Dicționarul general al literaturii române conturează parcursul unei literaturi naționale, încă de la primele scrieri în limba română, în studii dedicate scriitorilor români, istoricilor și criticilor literari, conceptelor și curentelor cu rol determinat în dezvoltarea culturii.
Alături de acesta va fi prezent Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române – DOOM, ediția a III-a, revăzută și adăugită, tipărită chiar la începutul anului 2022. Elaborat de cercetătorii Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti“ al Academiei Române, sub coordonarea Ioanei Vintilă-Rădulescu, DOOM a fost primit cu mare interes de public și de specialiști, întrucât surprinde, în cele 64.500 de cuvinte tratate în dicționar, tendințele de evoluție a limbii în acord cu dezvoltarea actuală a societății și normează modul de rostire și de scriere a acestora.
Pentru prima dată în integralitatea ei va fi reunită colecția bilingvă „Civilizație românească“, inițiată și coordonată de acad. Victor Spinei, vicepreședinte al Academiei Române. Ajunsă la volumul 32, colecția este alcătuită din sinteze ale principalelor domenii de cercetare, marcând traseul evolutiv al acestora și oferind date specifice spaţiului românesc prin raportare la ansamblul internațional. Volumele Istoria românilor, Istoria chimiei românești, Știința și tehnologia informației în România, File din istoria medicinei, Științele biologice din România, Pagini din istoria matematicii românești, Etnologia, Lingvistica românească demonstrează contribuțiile autohtone la cultura europeană și la progresul științific din ultimele două secole.