Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În urma articolelor publicate de Jurnalul, care au demonstrat anomaliile din proiectul de modernizare a Drumului Național 71 Târgoviște-Sinaia, pe tronsonul Aninoasa-Sinaia, factorii de răspundere din Ministerul Transporturilor au început să analizeze toate cazurile de pe lista de exproprieri și au găsit greșeli de proiectare de neimaginat. Efectiv, cei care au desenat greșit planșele în baza cărora s-au stabilit exproprierile au folosit un Studiu de Fezabilitate vechi, greșit și el, din 2016, iar restul „muncii” de distrugere a județului Dâmbovița s-a făcut în birourile de la CNAIR și DRDP București, contribuind și două firme private care au luat coordonatele greșite și nu au mai verificat nimic. Așa a ajuns să fie semnat proiectul în baza căruia s-a stabilit o listă cu 1.849 de exproprieri numai de la persoane fizice, alte câteva zeci fiind de la instituțiile statului care stau în calea buldozerelor. Unele tăieri se fac în obiectivele strategice care țin de siguranța națională. Dar MT nu vrea să anuleze Hotărârea de Guvern pentru exproprieri, încercând să „dreagă” în câteva zile proiectul, pe alocuri, pentru a putea începe mai repede lucrările.
Povestea de groază a Drumului Național 71 Târgoviște-Sinaia începe cu lipsa banilor. Județul Dâmbovița a fost tăiat de la finanțări, în ultimii 15 ani, iar acum s-a ivit oportunitatea obținerii fondurilor necesare pentru „modernizarea” DN 71. Pe 21 august 2023, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, a semnat contractul pentru modernizarea DN 71 între Târgoviște și Sinaia, cu Asocierea de firme din Turcia Esta Insaat Sanayi Lojistik Ve Dis Ticaret Anonim Sirketi - S.C. Esta Construction Group S.R.L. - Gun Al Madencilik Insaat Nakliye Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi, singura participantă la licitație și câștigătoare a licitației, iar contractul prevede un termen de 12 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor, având o valoare totală de 1.158.166.094,50 lei fără TVA. Finanțarea vine jumătate din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021-2027, iar restul din bugetul statului, pentru cei 58,86 km din DN 71, între Aninoasa și Sinaia.
Dar statul va plăti mult mai mult, pentru a repara prejudiciile create de proiectarea greșită, pentru despăgubiri și procese - sumă care nu se cunoaște încă și nici nu se regăsește în calculele financiare ale proiectului.
Nimeni nu va fi tras la răspundere
În cadrul Ministerului Transporturilor se lucrează deja la corectarea proiectului pentru care un student ar fi fost deja exmatriculat, dacă ar fi făcut asemenea greșeli. De la instituțiile statului și de la firmele care au contribuit la acest fiasco nu va răspunde nimeni, pentru că nu există nici măcar o lege a deontologiei profesionale în domeniul proiectării de drumuri și poduri, iar de responsabilitate nu a auzit nimeni, în România.
Luând planșă cu planșă la verificat (sunt sute de planșe cu erori enorme de proiectare), alți specialiști din cadrul Ministerului Transporturilor au cerut rectificări ale proiectului. Dar Ministerul nu ar vrea să anuleze Hotărârea de Guvern 1588/2024 pentru cele 1.849 de exproprieri, ci să meargă mai departe cu această situație, ca apoi să dea o eventuală rectificare a acestei HG de care e nevoie pentru a începe lucrările cât mai repede, în partea de sud, pe o primă porțiune a DN 71, de la Aninoasa la Pucioasa - unde e și un pod care stă să cadă și reparația e prinsă în proiect.
Citește pe Antena3.ro
Această soluție foarte convenabilă pentru minister ar pune apoi pe drumuri aproape 2.000 de proprietari care ar urma să primească deciziile de expropriere și sumele absurde care au fost stabilite în baza Legii 255/2010, la o valoare infimă față de prejudiciile reale care ar fi create prin intervenția în zonele construite. Dar din ancheta noastră reiese că deja există acest mod de operare în cazul tuturor proiectelor de infrastructură din ultimii ani, iar noi plătim cheltuielile de judecată și despăgubirile cerute de toți cei prejudiciați de stat, din bugetul național, pentru că proiectele se scriu greșit și nimeni nu e tras la răspundere niciodată.
Anularea HG 1588 ar rezolva problemele
O altă soluție ar fi ca Ministerul Transporturilor să ceară anularea HG 1588/2024 pentru cele 1.849 de exproprieri de la persoane fizice și peste 100 de la instituțiile statului, ca apoi să poată emite o altă Hotărâre de Guvern doar pentru prima parte a drumului, între Aninoasa și Pucioasa, ca acolo să se poată începe lucrările. Nu li se vor mai cere soluțiile juridice angajaților CNAIR, pentru că ei au făcut Legea 255/2010 și modificările ulterioare pentru a ajuta statul să ignore toate prevederile Constituției și pe cele din Construcții - ceea ce a dus la actualul dezastru.
Pentru porțiunea de drum dintre Moțăieni și Moroeni, aproape tot ce s-a scris în proiect trebuie să se refacă. Pe lângă faptul că proiectanții au tăiat bucăți din case, fără să verifice situația din teren și doar pentru că pe acel traseu treceau coordonatele greșite din 2016, mai sunt și probleme cu zonele istorice în care nu se poate face sistematizare, pentru că standardele actuale din construcții nu sunt permise de cele ale conservării patrimoniului. La fel se întâmplă și la Sinaia, pe ultima porțiune de drum, unde lucrările ar putea începe pe drumul montan, dar după eliminarea erorilor din zona locuită.
Anularea HG 1588/2024 deja a fost cerută de victime în instanță, iar o decizie favorabilă a judecătorilor ar bloca oricum proiectul, până la hotărârea definitivă, ceea ce înseamnă că cea mai bună variantă a MT, în acest moment, pentru a salva banii statului și timpul de lucru pentru proiect ar fi tot anularea urgentă a HG 1588, iar astfel s-ar rezolva și problema cu instanța, pentru că ar dispărea cauza judecată pe fond și s-ar trece la viitoarea Hotărâre de Guvern, pe baza proiectului rectificat.
Cum s-a ajuns la acest dezastru
Din lipsă de timp și de bani, juriștii din CNAIR au lucrat intens, după anul 2015, când a căzut ultimul Master Plan pentru Transporturi, la modificarea legislației, pentru a putea implementa proiecte sărind peste mai multe etape preliminare. Și nu au modificat legile doar pentru a „lua cu japca” proprietățile oamenilor sau chiar pe ale altor instituții, ci și pentru a face lucrările de construcții sau de demolări fără studii de fezabilitate la bază, desenând planșe din birou.
În cazul DN 71, planurile cu aproape 2.000 de erori sunt „opera” angajaților CNAIR și a celor din Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) București. Ca să meargă totul mai repede, s-a decis, la nivelul CNAIR, că se va folosi un Studiu de Fezabilitate vechi și expirat, din 2016, făcut de Consitrans București, care nu mai corespunde nici măcar schimbărilor de standarde din 2022, iar pe baza acestuia au lucrat angajații din CNAIR și DRDP București și alte două firme care nici măcar nu au colaborat cu proiectantul, conform constatărilor ulterioare ale celor care muncesc acum să „repare” proiectul.
Dar nu e prima oară când se întâmplă așa. Aceleași probleme au fost și pe partea de sud a proiectului, până la Aninoasa, unde au lucrat aceiași oameni. Mai mult, celor care au stabilit exproprierile li s-a pus în vedere, de la începutul lucrării, să aibă grijă să nu facă aceleași greșeli ca în partea de sud, unde a fost nevoie de același tip de corecturi, după ce s-au constatat absurditățile de proiectare. Au procedat la fel, pentru că principalul criteriu pe care l-au avut în vedere, la munca din birou și nu de pe teren, a fost să respecte întocmai coordonatele greșite din Studiul de Fezabilitate din 2016, care și el e greșit.
Așa s-a ajuns să se taie din obiectivele strategice de siguranță națională și din casele oamenilor, acolo unde lucrătorul la planuri nu a observat că liniile coordonatelor trec peste streașină, peste jumătăți de case, peste construcții sau magazine, de cele mai multe ori pe suprafețe infime care pot fi scoase din proiect, fără a fi demolate ca să se lărgească trotuarele. În unele cazuri se expropriază și ar urma să se demoleze bucăți între 1 mp și 25 mp din clădiri - ceea ce ar duce, inevitabil, la demolarea câtorva sute de clădiri, absolut inutil. Mai mult, pentru aceste demolări care pot fi evitate s-au stabilit despăgubiri de câțiva lei, ca și cum prețul ar fi pentru bucata tăiată, nu pentru toată paguba.
Toate aceste absurdități trebuie să se corecteze în cel mai scurt timp, pentru a se da o rectificare a HG 1588/2024 și să se înceapă proiectul pe partea de sud. Dar asta înseamnă că aproape 2.000 de proprietari și instituțiile afectate vor primi deciziile de expropriere și banii stabiliți de expropriator, ca apoi să se zbată, fiecare în parte, prin tribunale, să recupereze de la stat ceea ce s-a luat în mod abuziv și în baza unui proiect greșit despre care se știe că e greșit, dar nu se anulează HG-ul de expropriere.
Cei care au desenat totalmente greșit tot proiectul DN 71 au „scuza” că nu se pricep la astfel de drumuri, lucrând până acum doar la autostrăzi și drumuri expres care trec prin câmp, acolo unde erorile de proiectare pe coordonate greșite nu au dus la demolarea localităților.
Drumurile ocolitoare rezolvă problema socială gravă
Oamenii din nordul județului Dâmbovița știu că despre acest proiect se discuta din anii ’70, dar nici Ceaușescu nu a demolat localitățile istorice ca să lățească trotuarele. În schimb, tot de atunci există planuri pentru drumurile ocolitoare care ar putea să fluidizeze și traficul, de la Pucioasa la Sinaia, fără a trece prin localitățile traversate de DN 71.
Cea mai gravă problemă s-ar crea în comuna Moroeni, mai ales în satul Glod, în urma exproprierilor și a demolărilor prevăzute în forma actuală a proiectului DN 71. La Glod - satul în care s-a filmat „Borat” - au case la stradă și ar urma să rămână fără locuință sute de familii din grupuri defavorizate, protejate prin legislația internațională și pentru care Uniunea Europeană alocă fonduri enorme în scopul incluziunii sociale, școlare etc. Respectiva comunitate nu beneficiază de fonduri, pentru că oamenii nu au vrut să intre în programele sociale și nici nu și-au declarat apartenența la etnia rromă, preferând să se declare etnici români și să muncească pentru gospodăriile lor, însă modernizarea DN 71 îi bagă direct în sărăcie, luându-le casele pe care și le-au construit din munca lor, cu sau fără autorizații de construire.
S-ar salva sute de vieți omenești
O astfel de comunitate nu poate fi efectiv condamnată la moarte, printr-o soluție greșită de modernizare a infrastructurii rutiere, însă aceste proiecte nu se lucrează cu echipe multidisciplinare care să includă sociologi, psihologi sau chiar cardiologi și neurologi care să ia în calcul la impactul social și șocul care le poate provoca oamenilor infarct sau AVC, când primesc, pe neanunțate, deciziile de expropriere sau de evacuare din case, fără să li se ofere alternative.
Copiii glodenilor se duc acum la școală, la liceu și chiar la facultăți, abandonul școlar e foarte redus, iar comunitatea nu creează probleme legate de infracționalitate, însă dacă vor fi scoși cu buldozerul din case, pentru a se înfrumuseța drumul care duce la hotelurile de 5 stele de la Peștera-Padina, la Glod se va ajunge la o situație vecină cu genocidul, doar pentru că la Ministerul Transporturilor s-au ignorat consecințele socioeconomice ale proiectului de infrastructură.
Cu puțină bunăvoință, s-ar putea găsi soluții de a proteja comunitatea defavorizată de la Glod, ocolind efectiv satul, atât în drumul spre Peștera-Padina, cât și printr-o legătură de la Sinaia la Bezdead, care ar salva și celelalte localități, adică Moroeni, Pietroșița, Dealu Mare, Fieni și Moțăieni, pe termen scurt, mediu și lung, pentru că astfel nu ar mai trece traficul greu printre casele monument istoric din toate aceste localități.
Le este frică de răzbunările politice
În afară de aceste drumuri ocolitoare care ar putea lega Bezdead de Sinaia, evitând inclusiv distrugerea comunității defavorizate din satul Glod, unde s-ar crea cea mai gravă problemă socială prin demolarea caselor de pe marginea drumului, mai există alte 4 trasee care s-ar putea folosi pentru a face drumuri ocolitoare ale localităților între Fieni și Sinaia, pe marginea râului Ialomița și pe traseul conductei de gaze care pleacă de la intrarea în Glod și urcă, pe partea dreaptă, ieșind pe drumul care duce spre Peștera-Padina, ocolind Glodul, iar de acolo se poate merge mai departe, pe traseul luat în calcul din perioada regimului comunist, ocolind localitățile Moroeni, Pietroșița, Dealu Mare, pe malul râului.
Cele mai multe planuri ale acestor trasee sunt în arhiva Primăriei Moroeni, unele dintre ele fiind deja documentate și la nivelul Consiliului Județean Dâmbovița, dar s-a optat pentru „modernizarea” DN 71 care dacă s-ar face conform proiectului actual ar demola, efectiv, jumătate de județ, pentru a lăți trotuarele, fără măcar să poată fluidiza traficul rutier.
Cei care cunosc aceste soluții tehnice în zona de nord a județului Dâmbovița, pentru că au lucrat mult timp în instituțiile statului, înainte de 1990 și după, nu vor să-și divulge identitatea sau să colaboreze cu autoritățile locale și centrale, pentru că le este frică să nu devină ținte ale răzbunărilor politice, așa cum li s-a mai întâmplat și până acum. Dar sunt dispuși să colaboreze cu Jurnalul, pentru a le da soluții celor din Ministerul Transporturilor care acum caută și variante de rute ocolitoare, pentru a proteja localitățile în viitor, astfel încât să se devieze traficul în afara zonelor locuite.
