Cu ocazia Zilei Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România, Institutul Cultural Român exprimă regretul profund în amintirea victimelor Holocaustului și solidaritatea față de supraviețuitorii acestei tragedii. ICR susține, prin proiectele și programele sale culturale și educaționale și la care este partener, combaterea antisemitismului, xenofobiei și a altor forme de radicalizare. Cultivăm, în aria noastră de activitate, respectul față de drepturile și libertățile fundamentale și participăm prin inițiativele noastre la construirea unui spațiu public incluziv și deschis față de diversitate. În mod regretabil, în ultimii ani este vizibilă o multiplicare a curentelor de opinie extremiste și instigatoare la discriminare și ură în spațiul public și mai ales, în mediul online, contaminând inclusiv comunicarea din jurul multor forme de expresie artistică. Uitarea și necunoașterea alterează modul în care conștiința fiecăruia dintre noi se raportează la istorie și la riscurile repetării ei. Din acest motiv, arta are o mare însemnătate datorită modului în care poate comunica eficient emoții, stări, atitudini. Diversele forme de expresie artistică pot modela felul în care percepem și ne raportăm la tragedii precum Holocaustul, dar și felul în care ne familiarizăm cu empatia, toleranța, diversitatea. Liviu Jicman, președintele ICR
În conformitate cu Strategia Institutului Cultural Român 2022-2026, prin elemente ale planului său editorial, dar și prin evenimente organizate anual, inclusiv în marja Zilei Internaționale de Comemorare a Holocaustului și Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului, Institutul Cultural Român contribuie la promovarea interculturalității și a educației prin incluziune, la combaterea anstisemitismului, a xenofobiei și a discriminărilor de orice fel.
Prima lansare a Editurii ICR în 2025 va fi a volumului Ceciliei-Barbara Hausmann, Răsăritul modernismului în Cimitirele Evreiești Transilvănene și Bănățene – album monografic. Din back-list-ul Editurii ICR și alte titluri disponibile: Camelia Crăciun – 140 de ani de teatru idis in Romania (eseu) ; Z. Ornea – Anii 30. Extrema dreaptă românească (eseu); C. Safirman, Leon Volovici (coord.) – Întâlniri la Ierusalim (eseu/convorbiri) ; C. Safirman, Leon Volovici (coord.) – Noi întâlniri la Ierusalim (eseu/convorbiri); C. Safirman, Leon Volovici (coord.) – O lume văzută de la Ierusalim (eseu/convorbiri); Sorana Gurian – Povestea unei lupte (roman); Sorana Gurian – Întâmplări dintre amurg și noapte (nuvele) sau Yotam Reuweny – Întoarcerea (roman).
Pe 9 octombrie 2024, ICR Lisabona va prezenta, pe rețelele de socializare ale reprezentanței, „Vocea victimelor”, articol semnat de istoricul Adrian Cioflâncă, Directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România. Textul va fi publicat în limba portugheză în traducerea Mihaelei Cătălina Sandu. Fotografia care va ilustra postarea articolului reprezintă lucrările Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România și face parte din arhiva personală a lui Adrian Cioflâncă.
ICR Tel Aviv organizează, pe 10 octombrie 2024, un eveniment care include proiecția filmului documentar „Fotografii însângerate”, realizat anul acesta, în regia și scenariul lui Copel Moscu. Filmul de 83 de minute aduce în prim-plan evenimentele tragice ale pogromului evreilor din Iași din 1941 și constituie un documentar complex care ne readuce aminte de fragilitatea si vulnerabilitatea condiției umane, mai ales pe timp de război. Cuvântul de deschidere va fi susținut de Martin Solomon, director ICR Tel Aviv, urmat de o prezentare despre Holocaustul din România, susținută de E.S. Radu Ioanid, Ambasadorul României în Statul Israel. Evenimentul se va încheia cu proiecția documentarului „Fotografii însângerate”, cu subtitrare în limba engleză.
De asemenea, ICR Tel Aviv a organizat, de-a lungul anului:
- un eveniment dedicat vieții, operei și moștenirii literare a lui Ludovic Bruckstein, în colaborare cu Leyvik House din Tel Aviv și Asociația Scriitorilor și Jurnaliștilor de Limbă Idiș din Israel. Programul evenimentului a cuprins un dialog între fiul scriitorului – Alfred Bruckstein – și Daniel Galay, poet și director al Leyvik House, alături de scriitorul de expresie idiș Emil Kalin.
- conferința „Sighetu Marmației și comunitatea evreiască”, susținută de Alfred Poplingher, Peninah Zilberman și Mandi Jacobovitch și expoziția de pictură, fotografii, instalații și artă video intitulată „Foliage of Life” cu lucrările artistei israeliene Dalia Sinclair, a cărei mamă a fost originară din Sighetu Marmației. Organizate în colaborare cu Fundația Tarbut Sighet – promotoare a conservării memoriei victimelor Holocaustului din România –, aceste proiecte au făcut parte din seria de manifestări ale ICR Tel Aviv dedicate comemorării a 80 de ani de la Holocaustul din Transilvania de Nord.
- conferința „Holocaustul din Transilvania de Nord – 80 de ani de la ghetoizarea și deportarea evreilor”, în prezența a doi invitați: Novák Csaba-Zoltán, președintele Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale din Cluj-Napoca, și a lui Attila Gidó, cercetător în cadrul aceleiași instituții. Keynote-speech-ul i-a aparținut E.S. Radu Ioanid, Ambasadorul României în Statul Israel, un apreciat istoric al Holocaustului, fost director la Muzeul Holocaustului din Washington. De asemenea, au participat istoricii israelieni Raphael Vago (istoric și profesor la Universitatea din Tel Aviv) și Alexander Avram, director al „Hall of Names and the Central Database of Shoah Victims’ Names” în cadrul Muzeului Yad Vashem din Ierusalim.
- prezentarea intitulată „Israelul și Algoritmul Holocaustului”, susţinută de prof. dr. neurolog Jean Jacques Askenasy, care are la bază informaţii cuprinse în cărţile apărute la Editura Saga Algoritmul Holocaustului și Biosemiotica unei zile obișnuite (2 volume).
- proiecția documentarului „După cum bate ceasul”, regizat de Zoltán Fecső. Filmul documentează deportarea la Auschwitz a membrilor comunității evreiești din orașul Odorheiu Secuiesc în primăvara anului 1944. Evenimentul a fost susținut de AMIR (Uniunea Evreilor Originari din România).
- expoziția „Love and Hate” cu lucrări ale artiștilor care au contribuit la realizarea publicației cu același nume, curatoriată de Adrian Grauenfels, editorul și directorul Editurii Saga Publishing.
ICR Berlin a susținut prezența României la cea de-a XXX-a ediție a Festivalului Filmului Evreiesc Berlin | Brandenburg (JFBB). Dana Schlanger, director al Festivalului de Film Evreiesc de la București, a participat la JFBB pro, în timp ce Felicia Waldman, director științific al aceluiași festival, a fost membru al juriului pentru secțiunea de filme documentare. De asemenea, ICR Berlin și Ambasada României în Republica Federală Germană au organizat, pe 30 ianuarie 2024, un cine-concert punând accent pe importanța educării noii generații și a informării publicului larg privind cultura și istoria evreilor români. Evenimentul a avut loc la sediul Ambasadei României în Republica Federală Germania. În preambul, dr. Felicia Waldman a realizat o scurtă introducere despre contextul social și istoric al nașterii piesei de teatru care stă la baza filmului „Manasseˮ și provocările cu care s-au confruntat evreii din România în primele decade ale secolului al XX-lea, iar Bernd Buder, director de programe în cadrul Festivalului Filmului Evreiesc Berlin Brandenburg - despre filmul evreiesc și perceperea acestuia în Germania. În plus, a fost proiectat scurtmetrajul „In memoriam Dan M. Schlangerˮ, realizat în 2023 (producător: Arpad Harangozo, editor video: Andreea Serpe, scenariu: Daniela Simona Macovei), o sinteză a vieții și personalității regizorului, actorului și producător de film româno-israeliano-canadian, fost director al Festivalului de Film Evreiesc de la București, dispărut prematur în 2023.
ICR Budapesta, în colaborare cu Central European University în Budapesta (CEU), CEU Open Gallery și Ambasada României în Ungaria, a organizat expoziția „Bucureștiul sefard. O istorie de peste 500 de ani în 100 de imagini”. Expoziția a reconstruit parcursul comunității sefarde din capitala României prin intermediul unor documente personale și oficiale, dar și al unei selecții de fotografii din Arhiva Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, CENTROPA, arhiva NOI Media Print și arhivele personale aparținând Ancăi Halfon Mircea, Feliciei Waldman, Ancăi Tudorancea, Irinei Cajal Marin și lui Sorin Berman, Alberto Modiano și Ovidiu Morar. De asemenea, ICR Budapesta a marcat Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului cu o prelegere susținută de Luciana Friedmann, președinte al comunității evreiești din Timișoara și cu proiecția filmului documentar Spioni de ocazie, în regia Oanei Giurgiu.
ICR New York, împreună cu Muzeul Național al Literaturii Române din Iași, Muzeul Pogromului de la Iași, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și Asociația „Patrimoniu pentru comunitate” Iași, a organizat un eveniment dedicat istoriei Holocaustului. Acest episod dureros al istoriei a putut fi revăzut prin intermediul unei expoziții documentare, completată de o discuție și o lansare de carte, toate având la bază volumul Zece povestiri. Pogromul de la Iași, o relatare literară a teribilei tragedii scrisă de scriitori români de marcă, care s-au inspirat din imagini de arhivă ale Institutului Wiesel, expuse în prezent la Muzeul Pogromului de la Iași. La discuție au fost prezenți Alina Nelega, scriitoare (care a contribuit la volum cu povestirea I Didnʼt Do Anything), Dirk Moses, cercetător și profesor de relații internaționale, și Iulian Pruteanu-Isăcescu, istoric și muzeograf în cadrul Muzeului Național al Literaturii Române Iași. Evenimentul a conținut și un moment artistic prezentat de actorii Ava Eisenson și Matthew Boston, care au prezentat o lectură teatrală din fragmente selectate din toate cele zece povestiri cuprinse în volum.
ICR Londra a prezentat, în cadrul proiectului „Fotografiind războiul și atrocitățile”, o proiecție de film și o conversație privind aspecte ale Holocaustului din România și teritoriile controlate de România. Filmul documentar de scurtmetraj Amintiri de pe Frontul de Est, r. Radu Jude și Adrian Cioflâncă a constituit punctul de plecare pentru o discuție la care au luat parte doi specialiști de marcă din domeniu: Dan Stone, profesor la Royal Holloway, University of London și director al Institutului pentru cercetarea Holocaustului, și Adrian Cioflâncă, director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” și membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Dezbaterea a fost moderată de jurnalistul și autorul Dorian Galbinski.
Proiecția documentarului „Români care au schimbat lumea: Elie Wiesel” a fost prezentată de ICR Madrid la Centrul Sefarad-Israel din capitala Spaniei. Documentarul reprezintă episodul 19 din seria Români care au schimbat lumea.
ICR Chișinău și Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România, alături de Agudath Israel din Moldova, în colaborare cu Agenția Relațiilor Interetnice, Primăria Municipiului Chișinău și Ambasada Italiei în Moldova, au marcat Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului la Cineplex „Patria Loteanu”, unde a fost proiectat lungmetrajul „Călătoria lui Gruber” (2009), în regia lui Radu Gabrea. Publicul a fost invitat și la prelegerea „Holocaustul din teritoriile aflate sub administrație românească”, susținută de istoricul Nicolae Drăgușin – reprezentantul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. În deschidere, au luat cuvântul Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Italiei în Republica Moldova, directorul ICR „Mihai Eminescu” de la Chișinău, asistentul rabinului-șef al Moldovei, primarul general al Municipiului Chișinău și directorul interimar al Agenției Relațiilor Interetnice.
ICR Stockholm a organizat evenimentul de lansare a ediției în limba suedeză a cărții „De două mii de ani” de Mihail Sebastian. Intitulat „Vremuri tumultuoase: România interbelică văzută prin ochii lui Mihail Sebastian”, evenimentul s-a desfășurat la sediul ICR Stockholm. Cartea „De două mii de ani” de Mihail Sebastian a fost tradusă în limba suedeză de către Inger Johansson și publicată la editura Nilsson în anul 2023. Lansarea volumului a fost realizată de ICR Stockholm în parteneriat cu editura Nilsson și în colaborare cu Asociația Judisk kultur i Sverige, invitată de onoare la Târgul de Carte de la Goteborg 2023.
IRCCU Veneţia a adus un omagiu istoriei de 500 de ani a comunității sefarde din București prin organizarea expoziției foto-documentare „Bucureştiul sefard” de Felicia Waldman şi Anca Tudorancea. Expoziția realizată împreună cu Centrul de Studii Ebraice „Goldstein Goren” din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti a reconstruit parcursul comunității sefarde din capitala României prin intermediul unor documente personale și oficiale, dar și al unei selecții de fotografii din Arhiva Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, CENTROPA (interviu Dan Mizrahy, 2005), arhiva NMP și arhiva personală Anca Halfon Mircea, Alberto Modiano, Ovidiu Morar, Felicia Waldman, Anca Tudorancea, Irina Cajal Marin, Sorin Berman.
Pe 19 iulie 2024, Institutul Cultural Român și rețeaua de reprezentanțe în străinătate l-au aniversat, printr-un material video difuzat online, pe celebrul scriitor român Norman Manea, una dintre cele mai importante figuri ale scenei literare de astăzi, supraviețuitor al Holocaustului, care a împlinit 88 de ani.