Cu o creştere a traficului aeriană de 121,8% anul trecut, Aeroportul Bucureşti Băneasa-Aurel Vlaicu a reuşit o performanţă greu de egalat. El a fost inclus de statistica realizată de Airports Council International-Europe în topul aeroporturilor care au înregistrat cea mai mare creştere a traficului aerian în întreg anul 2016, la categoria sub cinci milioane de pasageri.
În termeni reali, “explozia” traficului a însemnat o creştere de la 12 pasageri/zi la 27 de pasageri/zi. Deşi oficial Aeroportul Băneasa, cea de a doua poartă aeriană a Capitalei nu este închis, capacitatea redusă de preluare a traficului de călători îl face, practic, inoperabil.
Comparativ cu anul 2015, când a fost contorizat un trafic de pasageri de 12 persoane/zi, anul trecut „înghesuiala” a crescut la 27 de persoane/zi. Sunt cifre pe care le depăşeşte uşor chiar şi o autogară dintr-un oraş de provincie.
Ministerul Transporturilor vrea să schimbe această situaţie şi anunţă pentru acest an finalizarea unor lucrări de modernizare şi a unui studiu de fezabilitate în baza căruia să se stabilească noile linii de dezvoltare ale aeroportului.
Potrivit însă programului de guvernare al actualului cabinet, după finalizare în regim de urgenţă a investiţiilor aflate în derulare, Aeroportul Băneasa ar urma să deservească zborurile private, VIP şi utilitare. Nu este însă exclusă nici varianta ca aici să fie mutate cursele aeriene interne.
Capacitate maximă: 50 de pasajeri/oră
La ora actuală pe Aeroportul Baneasa este funcţional numai un terminalul de aviaţie, cu o capacitate de procesare foarte scăzută, de 50 de pasageri/oră, ceea ce face aeroportul inutilizabil pentru transportul comercial cu aeronave de capacitate medie. Situaţia, neplăcută pentru companiile aeriene care acum sunt obligate să se înghesuie pe Aeroportul Henri Coandă, trenează din 2012.
Vinovaţii sunt la CNAB
În anul 2012 corpurile A, B şi Rotonda Aeroportului Băneasa, prin care se procesa majoritatea traficului comercial de pasageri, au fost închise pentru lucrări de consolidare ca urmare a încadrării acestora în clasa 1 de risc seismic. Lucrările au fost finalizate la sfârşitul lui 2013, dar aceste imobile nu au fost repuse nici până în prezent în stare de funcţionare din cauza unei lipsei totale de decizie la nivelul managementului Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), ne-a declarat ministrul Transporturilor Răzvan Cuc. Pentru 2017, este prevăzută demararea unor lucrările de compartimentare şi finisare a corpurilor amintite, astfel încât aeroportul să fie redat transportului aerian comercial cu aeronave de capacitate mică şi medie.
„Voi monitoriza foarte atent activitatea viitoare a directorului general al CNAB pentru a mă asigura că se vor respecta toate termenele asumate atât în ceea ce priveşte finalizarea investiţiilor, cât şi a studiului de fezabilitate, având în vedere că toate aceste obiective sunt în întârziere”, a mai precizat ministrul Răzvan Cuc.
Aeroportul Bucureşti Băneasa nu a fost niciodată închis. Începând cu anul 2012 acesta nu a mai dispus de capacităţi de procesare a traficului aerian comercial, dar a fost permanent deschis operaţional, fiind utilizat de aeronave care efectuează zboruri de afaceri sau aviaţie generală, precum şi de aeronavele care sunt supuse unor lucrări de reparaţii la societatea Romaero, Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor
Henri Coandă, din ce în ce mai aglomerat
Compania Națională Aeroporturi București a înregistrat în anul 2016, pe cele două aeroporturi ale Capitalei, Aeroportul Internațional Henri Coandă București și Aeroportul Internațional București Băneasa-Aurel Vlaicu, un număr record de 10,99 milioane de pasageri și 120.700 de mișcări de aeronave (aterizări și decolări). Din total, pe Aeroportul Henri Coandă s-au înregistrat 10,98 milioane de pasageri și 108.200 de mișcări de aeronave. Aeroportul Băneasa a ocupat al treilea loc european, la categoria sub cinci milioane de pasageri pe an, unde clasamentul este următorul: Oradea, Iaşi, București Băneasa, Bruges și Harkov (Ucraina), potrivit CNAB.
Proiectul unui nou aeroport, abandonat
Înainte de 1989 s-a luat în calcul construirea unui nou aeroport lângă Bucureşti, în zona Adunaţii Copăceni din judeţul Giurgiu. Exista inclusiv un studiu de fezabilitate făcut, el fiind preluat ulterior de omul de afaceri Nelu Iordache care dorea să pună în practică proiectul, dar la o scară mai mică. După ce procurorii i-au întrerup acestuia „ascensiune financiară”, proiectul a picat din nou. Realizarea unui nou aeroport în zona capitalei este, cel puţin pentru o lungă perioadă de timp, abandonată de autorităţi.
„Realizarea unui nou aeroport în zona municipiului Bucureşti nu este de actualitate. În Master Planul General de Transporturi, aprobat prin Hotărârea Guvernului 666/2016, prin care sunt stabilite direcţiile de dezvoltare a infrastructurii de transport din România până în orizontul de timp 2030 nu este prevăzut un asemenea obiectiv de investiţii”, a precizat ministrul Transporturilor.
Decizii suspecte, interese imobiliare mari
În 2010, ultimul an în care pe Aeroportul Băneasa au operat companiile low-cost, aerogara a înregistrat un trafic de peste două milioane de pasageri. Fostul ministru al Transporturilor Radu Berceanu a decis peste noapte mutarea companiilor low-cost la Otopeni, aerogara Băneasa fiind transformată în una de business. Decizia lui Radu Berceanu a fost pusă în practică de un alt ministru PDL, Anca Boagiu.
In decembrie 2011 la Aeroportul Băneasa se punea în funcţiune un nou terminal cu o capacitate de 30.000 de pasageri pe an în urma unei investiţii de 2,4 milioane de euro. Aeroportul era însă deja pustiu, traficul aerian fiind mutat pe Otopeni